Atenție! În afară de gripa cu coronavirus, apărută recent pe continentul asiatic, asupra căreia mass-media informează detaliat, există gripa cu virusurile specifice continentului nostru, gripă care afectează un mare număr de persoane și, chiar dacă nu este la fel de periculoasă ca și cea din Asia, poate cauza multiple complicați și chiar DECESE.
Ca urmare, considerăm că este necesar să informăm populația privind caracteristicile gripei autohtone.
Gripa este o boală infecto-contagioasă produsă de un virus și se transmite masei receptive. Responsabile pentru apariția gripei sunt virusurile A, B și C. Sursa de infecție este STRICT UMANĂ reprezentată de bolnavi, infecții inaparente, precum și purtători de virus. NU EXISTĂ PURTĂTORI CRONICI!
Transmiterea este aerogenă, direct prin picături de secreție naso-faringiene Pfluge și, indirect, prin obiecte proaspăt contaminate de bolnav. Contagiozitatea este ridicată, indicele de contagiozitate fiind aproximativ de 100%. Durata contagiozității unui caz este de 3-5 zile. Receptivitatea este universală. Toate grupele de vârstă pot fi afectate. Infecția în viroze afectează mucoasa căilor respiratorii prin multiplicarea virusală. Virusul gripei își exercită acțiunea, predominant, asupra mucoasei căilor respiratorii, având și o ACȚIUNE TIPICĂ GENERALĂ asupra întregului organism.
Debutul clinic este brusc, uneori, BRUTAL, cu frisoane (tremurături), febră înaltă (39 -40 de grade Celsius), dureri musculare intense (mialgii, cefalee (dureri de cap), astenie marcată (oboseală precoce). În formele severe pot duce la COLAPS, reprezentat prin pierderea conștienței, datorată prăbușirii brutale a tensiunii arteriale, respectiv, a presiunii arteriale din patul vascular, DECESE - la persoanele cu boli cronice tarate și imuno deprimante (cancer, turberculoză pulmonară și extra pulmonară), boli renale, boli metabolice etc.
Infecțiile respiratorii rămân, și la ora actuală, indiferent de nivelul de dezvoltare al unei țări, principala cauză de boală infecțioasă la copii. Ele constituie, astfel, prima cauză de MORBIDITATE (aproximativ 50% din cadrul consultațiilor în ambulatoriu, cu o mortalitate la copii sub 5 ani, în ciuda progreselor făcute în plan diagnostic și terapeutic). Decesul este produs cel mai frecvent de: pneumonii interstițiale, edem marcat laringian prin obstrucție precum și bronșiolite.
Subliniez un element important, și anume, că nu există purtători cronici.
Diagnosticul diferențial se efectuează cu alte viroze, dureri ale pleurei, cu pleurite (inflamația pleurei), pleurezii (acumulare lichidiană), cu dureri musculare și toracice.
Complicații: 1) - respiratorii, reprezentate prin laringite gripale, cu obstruarea căilor respiratorii, determinată de edemul instalat și cu secreții vâscoase, dificil de eliminat;
2) - pneumonia gripală este clinic severă, cu: tuse cu expectorație muco-sanghinolentă, cianoză (înalbăstrirea feței și a extremităților); 3) - pneumonia gripală prin suprainfecție bacteriană, agenții incriminați fiind: pneumococul, streptococul, stafilococul auriu, haemophilus influenzae; 4) - complicații cardiovasculare, constând în miocardită acută gripală decelabilă la EKG; 5) - complicații neurologice: meningite, encefalite, mielite, paralizii ale nervilor cranieni, poliradiculonevrite.
Doresc să punctez aspecte importante, și anume, BRONȘIOLITA CAPILARĂ - o complicație extrem de gravă, cu letalitate (mortalitate) ridicată, la sugari, copii și vârstnici.
Ministerul Sănătății (MS), prin specialiști în domeniu, a elaborat un material pentru alertarea medicilor din teritoriu, având în vedere că gripa cu virusurile autohtone (A, B și C) a produs până în prezent forme severe de boală, din care menționăm: infecțiile respiratorii severe acute (SARI), care, spre deosebire de infecțiile respiratorii obișnuite (ARI), constând în așa-numite „răceli", complicate sau nu cu pneumonie (aprindere de plămâni) pot determina multiple alte complicații cu risc vital. Până în prezent au fost raportate 39 de decese, care au înglobat persoanele cu risc crescut: bătrâni, copii, pacienți cu alte boli cronice și, în special, CEI CARE NU AU FOST VACCINAȚI!
Controlul bolii - Conform MS, controlul poate fi realizat prin: 1) - IMUNOPROFILAXIE, cu vaccinuri antigripale, care se administrează în doză unică (în prezent); 2) - CHIMIOPROFILAXIE, constând în terapie cu medicamente antivirale - Oseltamivir, Zanamivir, Peramivir.
De menționat că antibioticele NU AU EFECTE ASUPRA VIRUSURILOR GRIPALE, dar se administrează în unele complicații determinate de suprainfecție cu bacterii. MS recomandă intensificarea măsurilor specifice de depistare, profilaxie (vaccinarea) și tratament, având în vedere frecvența îmbolnăvirilor (numărul de cazuri raportate), formele grave cu complicații și numărul de decese raportate până în prezent, în sezonul rece (toamna 2019, iarna 2020 este dublu față de aceeași perioadă a sezonului precedent).
Profilaxie - VACCINAREA ANRIGRIPALĂ este singura metodă de profilaxie eficientă. Conferă protecție în proporție de 60-90%, vaccinul fiind folosit cu monodoze.
În ciuda faptul că mă repet, vaccinarea se efectuează la: copii, persoane vârstnice (peste 65 de ani), la persoanele tarate cu boli cronice (cancer), renali, pulmonari, cardiaci, precum și la copii cu o patologie preexistentă (infecții cronice ale aparatului respirator, malformații congenitale), la pacienții imunodeprimați (cancer, TBC pulmonar etc.) se recomandă imunoterapia nespecifică, cu diverse preparate: Bronhovaxon, imunostimulatoare. Vaccinarea antigripală este preferabil să se efectueze în sezonul de toamnă, pentru a se crea anticorpi împotriva gripei, dar se poate efectua și în restul perioadei anului.
Atitudinea în epidemiile de gripă - Pentru prevenția apariției unei epidemii, pe lângă măsurile medicale, se recomandă măsuri de „BUN SIMȚ", și anume: o atitudine responsabilă a celor care au viroze (răceli) care pot fi gripale sau nu, de a nu frecventa locuri aglomerate, pe cât posibil: magazine, mijloace de transport în comun, spectacole etc., pentru că gripa se diagnostichează după o perioadă cu SIMPTOME NESPECIFICE (tuse, strănut, rinoree, după 5 până la 10 zile de la apariția acestora.
În absența măsurilor de bun simț, gripa este de neoprit.
Tratamentul gripei, pe lângă terapia medicamentoasă enunțată mai sus, se bazează pe medicația PATOGENETICĂ: antiinflamatorii nesteroidiene (diclofenac, paracetamol, antipiretice pentru scăderea febrei înalte de 39-40 de grade Celsius); când febra este un simptom deranjant, se recomandă înfășurarea toracelui cu prișnițe (un cearșaf umezit cu apă la temperatura camerei). Febra sub 38 de grade Celsius nu este bine s-o combatem cu antipiretice deoarece febra ilustrează participarea mecanismelor imunitare „nespecifice" reprezentată prin creșterea leucocitelor, și astfel participă la combaterea infecției declanșate.
Terapia cu antibiotice are indicații limitate și se efectuează în cazul în care bolnavul prezintă complicații secundare bacteriene și este necesar să fie activă față de flora microbiană existentă. Astfel, sunt folosite cefalosporine de generația a III-a, FLUOROCHINOLONE, peniciline rezistente la betaclamază (aminoglicozidele), cât și antibioticele de rezervă: vancomicina sau carbapeneme. Apoi, este importantă aplicația medicației cu cortizon: prednison, HHC (hemisuccinat de hidrocortizon), medicație simptomatică cu bronhodilatatoare, tonicardiacă. Oxigenoterapia se efectuează la indicația medicală în insuficiența respiratorie acută, fie cu mască cu oxigen, fie prin intubare, în care ritmul respirator este controlat de aparate.
CHIMIOPROFILAXIA este posibilă, dar costisitoare. Se face cu amantadină. Aceasta inhibă replicarea virusului imediat după penetrarea în celulă, stăpânind astfel infecția și se administrează în primele 24 de ore de la debutul bolii.
