80% DINTRE ROMÂNI SUNT... INVIDIOȘI

Distribuie pe:

Un studiu sociologic, derulat de compania GfK, la cererea PressOne, arată că 80% dintre românii intervievați sunt încercați de un sentiment negativ când trebuie să își evalueze propria situație profesională sau familială.

Totodată, românii sunt predispuși la comparații sociale, în funcție de care își judecă succesele sau eșecurile.

Ce este invidia

Conform psihologilor americani Gerrod Parrott și Richard Smith, invidia este o reacție emoțională negativă la calitățile, realizările sau posesiunile superioare ale altei persoane. Ea se declanșează în urma comparației sociale cu persoane care au un statut superior, este o reacție obișnuită și are un caracter automat. Cel care invidiază își dorește acele avantaje pentru sine sau își dorește ca persoana invidiată să nu le mai dețină.

Există două tipuri de invidie, cea malițioasă și cea benignă. Invidia malițioasă are drept urmare un efort de denigrare a succesului celuilalt. Când se instalează, este în stare să submineze grupuri de lucru și demersuri colective. Invidia benignă este resimțită tot ca o stare negativă, chiar dacă la baza ei stă o formă de admirație. Poate spori performanțele, dacă individul își recalibrează obiectivele.

Pe cine, când și de ce invidiază românii

Revenind la studiul companiei GfK, acesta arată că patru din cinci români care trăiesc în mediul urban sunt predispuși să invidieze statutul sau stilul de viață al cunoscuților sau colegilor lor. 23% dintre respondenți consideră că invidia este principala trăsătură negativă a românilor, ceea ce o clasează pe locul doi, după credulitate, pentru care au optat 24%.

76% dintre români invidiază stilul de viață al celorlalți, iar aproximativ jumătate (46%) admit că sunt invidioși pe vacanțele cunoscuților pe care ei nu și le pot permite.

Posesiunile materiale îl fac invidios pe unul din doi români, vestimentația fiind cea care declanșează cel mai des sentimentul de invidie (în cazul a 21% dintre cei chestionați). Aceasta este urmată de mașină și apartament (cu câte 14% fiecare) și telefon (11%). O pondere de peste două ori mai mare de femei decât de bărbați sunt invidioase cu privire la hainele pe care și le permit cunoscuții. Bărbații sunt mai invidioși decât femeile cu privire la deținerea unei mașini.

Nici reușitele copiilor cunoscuților nu sunt neglijate, 16% dintre respondenți admițând că au un sentiment de disconfort atunci când află de realizările copiilor altora.

Femeile între 50 și 64 de ani, cu venituri mici, cele mai invidioase

Conform studiului GfK , unul din doi tineri cu vârste între 18 și 29 de ani își compară realizările proprii cu cele ale celor din jur și devin invidioși atunci când se simt în inferioritate. Unul din cinci tineri resimte succesul altora ca pe o presiune neplăcută asupra lor înșiși, acest comportament regăsindu-se mai frecvent în rândul utilizatorilor de rețele sociale (Facebook, Instagram sau LinkedIn) și este mai pronunțat în rândul bărbaților tineri decât în rândul femeilor tinere.

3 din 10 tineri sunt invidioși pe prietenii lor care își permit să meargă mai des în cafenele și baruri sau care poartă haine la modă. Doar unul din 4 tineri reușește să își găsească motivație pentru propriile obiective atunci când este invidios.

De asemenea, tinerii români acordă importanță banilor și poziției sociale, sunt descurcăreți, dar în sensul negativ, în care denotă superficialitate. Aproapele ajunge să îi intereseze doar atunci când este mai bun, pentru că îi frustrează acest lucru. Nepotismul, pilele și relațiile sunt caracteristice românilor, ajungând în unele situații să conteze mai mult decât studiile.

Totuși, cei mai invidioși români pe meritele sau situația cunoscuților se află femeile cu vârsta între 50 și 64 de ani, cu venituri mici.

Pentru a se considera împliniți, românii își doresc confort, putere, respect, rezultate rapide, să fie acceptați și bine văzuți în societate, stabilitate și siguranță. Ei asociază invidia cu frustrarea, răutatea, ciuda, egoismul, gelozia, lăcomia și lipsurile.

Invidia este o reacție normală

Autorii studiului apreciază că invidia, dincolo de a fi o reacție umană normală, este profund înrădăcinată și cultural. Ne putem dezvăța de efectele ei negative, transformând-o, spre exemplu, într-o trăire pozitivă și funcțională.

Potrivit studiului citat, invidia anulează bucuria, inhibă reacțiile, blochează evoluția, parazitează relațiile, consumă energia, induce oboseală și depresie. Mai mult, e posibil ca invidia să fie transmisă urmașilor, ca stil comportamental și ca atitudine față de ceilalți, deoarece poate fi un comportament învățat. Spre exemplu, când părinții își întreabă copilul ce notă a luat colegul lui de bancă, la vreun test, transmite sentimentul de invidie (nu cumva să fie alt copil mai bun decât al lor).

De altfel, românii au și în folclor mai multe proverbe cu referire atât la cei care invidiază, cât și la cei invidiați: “Să moară și capra vecinului”, “Cine-i harnic și muncește are tot ce vrea, cine-i leneș și ciordește are tot așa”, “Ce-i al meu e al meu, ce-i al tău e tot al meu”, “Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard”, “Să nu te întinzi mai mult decât ți-e plapuma” sau “Cine sapă groapa altuia cade tot el în ea”.

***

Datele au fost colectate în luna mai 2018, în două etape: un studiu calitativ care a constat în două discuții de tip focus-grup, cu două segmente de vârstă (18 - 29 ani și 30 - 49 ani), și un studiu cantitativ, pe un eșantion urban de 500 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani.

Lasă un comentariu