ADUNĂTURI

Distribuie pe:

1. - Din spusele cărturarului-domnitor moldovean, Dimitrie Cantemir (1673-1723), membru al Academiei Germane din Berlin: „Copilul neînvățat dobitoc crește, iar mare făcându-se, bou se numește". 2. - Pe însemnul funerar al mormântului istoricului-poliglod român Mircea Eliade (1907-1987), din cimitirul Oak Woods al metropolei americane Chicago, stă scris în limba engleză următorul text (tradus în română): „Am făcut o călătorie plăcută". 3. - George Coșbuc (1866-1918): „Să nu risipim ce-au adunat părinții noștri, dacă nu putem înșine noi să mai sporim averea; și dacă nu putem spori lumina, să năzuim a o răspândi în popor tot mai mult aceea pe care o avem". 4. - Spicuiri desprinse din paginile Revistei „Semănătorul" nr. 12 din anul 1906, avându-i printre fondatori pe istoricul-academician Nicolae Iorga (171-1944) și pe literații George Coșbuc (1866-1918) și Alexandru Vlahuță (1858-1919): „Negreșit, ai noștri cei bătrâni au avut pentru ce și pentru cine să se lupte, au avut o țintă, și condeiul le-a fost purtat de aceeași idee."; „Trei idei mari au stăpânit pe acei oameni: întemeierea unei biserici românești, independente, fixarea limbii românești și unitatea culturală a tuturor românilor". 5. - Actualul președinte al Academiei Române, istoricul universitar și academician Ioan-Aurel Pop (1 ianuarie 1955, Sântioana - Cluj), este ferm convins că „Românii au dăinuit până acum, fiindcă și-au apărat mai mult limba decât viața!" O zicere de ținut minte și de luat aminte: „N-ar fi rău să fie bine în țara asta, în România rurală". Sau altfel spus: „În Țara de la Țară". 6. - Superlative universal valabile, referitoare la poetul Mihai Eminescu (1850-1889): a. - Guinness Book of Records a omagiat „Luceafărul" (98 de strofe) ca cel mai lung poem de dragoste din lume; b. - În Catalogul planetelor mici din Univers există una care poartă numele de Eminescu, iar N.A.S.A. a dat același nume unui crater de meteorit de pe planeta Mercur, având o deschidere de 125 de kilometri. 7. - Depășind vârsta de 100 de ani, un cioban încă truditor din satul Rod, comuna Tilișca, din Mărginimea Sibiului, aflat cu strănepoții săi la stâna și saivanul de oi și miei din Munții Cindrelului, mi-a mărturisit că în toată lunga sa viață a mâncat doar mâncăruri gătite din carne de berbec, din brânza frământată și cu mămăligă, dar și cu câte un păhărel de țuică, „picurată" din țevile din cupru ale cazanelor pălincarilor săteni ai familiilor Pascu și Veștemean. Un adevărat „trăscău", obținut prin fermentarea merelor pădurețe, în amestec cu cireșe sălbatice dulci-amărui și cu pere mălăiețe! Iar ca „desert", zacuscă din ciuperci-gălbiori și hribi, dulcețuri fără zahăr din frăguțe de pajiști, zmeură, afine, merișori, măceșe și strugurei negri ai florilor de soc. 8. - Autorul pieselor de teatru „Pescărușul", „Unchiul Vanea", „Trei surori" și „Livada de vișini", medicul rus, scriitor și dramaturg desăvârșit, Anton Pavlovici Cehov (1860-1904), se destăinuia că „Medicina mi-a fost soție, iar literatura, amantă. Când înnoptam lângă una, zorile mă găseau lângă cealaltă". 9. - Continuă să circule prin România o poveste fără autor în care se spune că un oarecare profesor de fizică dacă nu se oprea din meditații, acum casele mai arătoase ale Sibiului Medieval ar fi avut doar un singur proprietar. 10. - Sâmbătă, 15 februarie, a fost Valentines Day al lumii occidentale. Și ce-i dacă a fost, atâta vreme cât tot mai mulți locuitori ai țării mele nu știu că adevărata „Ziuă a îndrăgostiților la români este Dragobetele"! Cea din 24 februarie a fiecărui an. Data ivirii mele în această lume, tot mai ca nelumea!

Lasă un comentariu