Specialistul american în neurologie, Sara Lazar, de la Școala Medicală Harvard, citat de descopera.ro, susține că oamenii în vârstă de peste 50 de ani, care meditează, au mai multă materie cenușie în cortextul frontal, responsabil de memorie și luarea deciziilor, la fel ca persoanele de 25 de ani.
„Odată cu trecerea timpului, cortextul unei persoane se micșorează, însă studiul arată că oamenii de peste 50 de ani, care meditează aproximativ 27 de minute pe zi, au aceeași cantitate de materie cenușie ca și cei care au jumătate din vârsta lor.
Trebuie să precizez că am demarat această cercetare accidental, după ce am fost rănită la maratonul din Boston, iar fizoterapeutul mi-a recomandat să facă stretching (întinderi). Astfel, am început să practic yoga.
Profesorul meu de yoga a făcut tot felul de afirmații, potrivit cărora yoga poate crește nivelul de compasiune și te poate face o persoană mai deschisă. Mi-am spus, în sinea mea, da, eu sunt aici ca să fac stretching. Dar am început să observ că eram mai calmă. Începusem să gestionez mai bine situațiile dificile. Aveam mai multă compasiune și eram capabilă să privesc lucrurile și din perspectiva altora.
În cele din urmă, m-am apucat să citesc literatură de specialitate despre meditație, o categorie în care se încadrează și yoga. Astfel, am descoperit că meditația reduce nivelul de stres, de depresie, de anxietate, reduce durerea și insomnia și crește calitatea vieții.
Așadar, m-am apucat că fac o cercetare neurologică. În primul meu studiu, m-am orientat spre oamenii care practicau meditația de mult timp, cei cu experiență între șapte și nouă ani, în contrapondere cu persoane care nu practicau astfel de activități.
Rezultatele au indicat că cei care practicau meditația de mai mulți ani aveau un nivel mai ridicat de materie cenușie, inclusiv în cortexul auditiv și senzorial, în lobul insular (al emisferei cerebrale) și în regiunile senzoriale. Este un lucru destul de logic, din moment ce meditația te face să fii conștient de momentul din prezent, inclusiv senzațiile fizice, cum ar fi propria respirație și sunetele din mediul înconjurător.
Dincolo de asta, alți specialiști au descoperit că cei care meditează au mai multă materie cenușie și într-o altă zonă a creierului, de data aceasta fiind vorba de zona care are legătură cu luarea deciziilor și memoria, și anume cortextul frontal.
Eu și echipa mea am vrut să ne asigurăm că aceste persoane nu aveau de la bun început mai multă materie cenușie în această parte a creierului. Prin urmare, am realizat un al doilea studiu, în care am făcut comparație între persoanele care practicau meditația de doar opt săptămâni. Rezultatele? Chiar și după opt săptămâni de meditație, creierele oamenilor erau schimbate în bine. A putut fi observată o îngroșare în diferite regiuni ale creierului, inclusiv în hipocampusul stâng (implicat în învățare, memorie și reglarea emoțiilor), TPJ (implicat în empatie și abilitatea de a avea mai multe perspective) și partea trunchiului cerebral (unde sunt generați neurotransmițătorii reglatori).
În plus, creierele celor care începuseră să mediteze aveau amigdala micșorată, o regiune a creierului care este asociată cu frica, anxietatea și agresivitatea. Această reducere în dimensiuni a amigdalei a redus mult nivelul de stres al acestor participanți la studiu.
În cadrul studiului, participanților li s-a spus să mediteze timp de 40 de minute pe zi, însă media a ajuns să fie de 27 de minute pe zi. Unele studii sugerează că poți observa schimbări semnificative cu doar 15 - 20 de minute de meditație pe zi.
De atunci, am început să studiez efectele mediației asupra compasiunii și îmbunătățirii stării mentale la persoanele care au fost abuzate în copilărie și care au amintiri traumatizante despre aceste evenimente. Cercetările testează compasiunea, grija pentru propria persoană și cogniția morală a unor adulți, participanți la studiu, care meditează.
Timpul de practicare a meditației variază. În unele zile, 40 de minute, în altele, 5 minute, alteori, deloc. Este la fel ca sportul. Să faci mișcare de trei ori pe săptămână este grozav, însă dacă reușești să faci câte puțin în fiecare zi este un lucru la fel de bun", a concluzionat expertul american.
