CU PRIMARUL ORAȘULUI SĂRMAȘU, IOAN MOCEAN, DESPRE: FONDURI EUROPENE, BUGET, ȘCOALĂ ȘI SĂRĂCIE

Distribuie pe:

Reporter: - Educația este, printre altele, temelia programului politic național al PNL. Care este viitorul, omenește previzibil, al unei fete de 6 ani, din orașul Sărmașu?

IOAN MOCEAN: - Din punct de vedere al sistemului de învățământ, oferta noastră educațională e generoasă; în jurul nostru gravitează, educațional, câteva comune din trei județe, Mureș, Cluj și Bistrița-Năsăud. Am fost și încercăm să rămânem la un nivel ridicat al prestației școlare. Am creat, în cadrul procesului de urbanizare, o infrastructură educațională completă, de la grădiniță la liceu. Avem o grădiniță cu program normal, un adevărat model, la nivel județean; mai există și o grădiniță cu program prelungit, pentru a ușura viața părinților care merg la muncă. În perspectivă imediată avem un program de construire a unei creșe, care ar simplifica viața celor cuprinși în procesul de navetă înspre locul de muncă. Astfel de instituții pot crește natalitatea și pot stabiliza populația în oraș. Avem școlile gimnaziale, liceul cu cele două clase, reală și umană. Poate urma apoi o școală postliceală, o calificare, o școală tehnică și - de ce nu - o facultate, căci sunt centre universitare la doar doi pași, Târgu-Mureș, Cluj, Brașov. Din păcate, astăzi, în pofida unei tradiții bune, avem destul de puțini tineri care se îndreaptă spre domenii de studiu care să le permită revenirea în oraș și traiul în comunitatea în care s-au născut. Învățământul din Sărmașu nu se mai bazează pe o pepinieră locală, pe oamenii legați de glie, cum îmi place mie să spun. Dascălii din Sărmașu erau familiști în Sărmașu, acum baza este naveta.

Reporter: - În 2020, primarii, viceprimarii, precum și președinții și vicepreședinții de consilii județene ar fi trebuit să beneficieze de pensiile speciale pentru limită de vârstă. Totuși, ele nu se vor mai acorda anul acesta, din cauza unei ordonanțe de urgență a Guvernului, care le-a amânat pentru 2021. Cum apreciați această măsură?

IOAN MOCEAN: Sintagma “pensie specială”, în cazul primarilor a fost culeasă din alte domenii de activitate, cum ar fi armata sau magistratura. Pentru mine, acest termen, cu referire la primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, creează confuzii.   

Aceste persoane nu au salarii propriu-zise, nu au un statut de salariat al instituțiilor în care își desfășoară activitatea, ei primesc o indemnizație lunară. Nu există, pentru ei, sporuri sau alte avantaje salariale. Pe de altă parte, munca lor este comparabilă cu aceea a persoanelor care lucrează în foc continuu; eu cunosc bine situația, căci profesional provin dintr-o unitate unde se muncea în foc continuu, în foraj. Acest statut presupune activitate continuă, când este nevoie, te duci. Același lucru este valabil și pentru un primar; dacă este un incendiu sau sunt alte situații neprevăzute, el trebuie să fie la datorie. Cât privește decizia de care pomeneați, este una conjuncturală, o amânare și nu o contramandare.

Reporter: - În cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 35,52 miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră, peste banii cu care am contribuit noi la bugetul UE. Cum stați dvs. în domeniul atragerii acestor bani în folosul comunității pe care o conduceți?

IOAN MOCEAN: - Noi, la Sărmașu, în contextul pe care l-am explicat deja, am ratat complet atragerea de fonduri europene pentru exercițiul financiar 2007-2013. Din 2014, am reușit să ne pliem pe câteva măsuri care au avut impact asupra traiului oamenilor din Sărmașu.

Pe Măsura III.1, referitoare la reducerea emisiilor de bioxid de carbon, am ales două școli, Școala Gimnazială nr. 2 Sărmașu și școala din Balda, unde trebuia să creăm un mediu gimnazial cât mai prielnic pentru educație, la ridicate standarde europene. Aceste proiecte au contractele de finanțare semnate; Școala Gimnazială Balda este în faza de achiziție publică, iar la Sărmașu avem proiectul tehnic realizat, urmând a intra în procesul de achiziție, pentru execuție. Proiectele conduc și la comasarea învățământului din oraș, respectiv la învățământul simultan, costisitor și ineficient. Mai există două proiecte, pe Programul european de dezvoltare rurală, pe grupul de acțiune locală, axa lider, un proiect de infrastructură în Sărmașu, Piața Gării, zona de blocuri, unde am executat modernizări, asfaltări, căi pietonale și parcări, căci acolo este situat un magazin Profi. Acest proiect e finalizat, fiind în faza de recepționare a lucrărilor. Al doilea proiect este modernizarea Casei de cultură din Sărmașu, este în plină execuție. Desigur, nu pot omite, pe Axa 13, vestita axă a orașelor mici și mijlocii, cum îmi place mie s-o numesc, proiectele depuse de către noi: primul, care are contractul de finanțare semnat, încă de anul trecut, presupune înființarea Centrului recreativ Sărmașu, în zona Sălii de sport, care cuprinde modernizarea bazei sportive și construcția unui bazin de înot, acoperit. Acolo, vom avea un centru de recreere, dedicat, pe categorii de vârstă, elevi, adulți și persoane în vârstă. Proiectele pe Axa 13 au două obiective de investiții: construire, reabilitare modernizare clădiri existente și înființarea spațiului adiacent acestor clădiri, respectiv infrastructura rutieră, pietonală, piste de biciclete și chiar utilități, care pot veni în paritate (50-50) cu primul obiectiv. Tot la acest proiect intră și modernizarea a circa 10 km de străzi interioare. Aici suntem în faza de proiect tehnic. Al doilea proiect, tot pe Axa 13 și tot cu două obiective, este construirea, reabilitarea, modernizarea și dotarea Creșei nr.1 Sărmașu, în clădirea fostei grădinițe maghiare, care de doi ani a fost transferată la noua grădiniță. Aceste două proiecte sunt cu contracte de finanțare semnate la ADR Centru, iar în maxim 2-3 săptămâni vom semna și cel de-al treilea proiect, Modernizarea cinematografului și transformarea lui în centru cultural, centru care va purta numele regretatului actor Ovidiu Iuliu Moldovan, de loc din Vișinelu.

Reporter: - România are a doua cea mai rapidă creștere economică din Europa, dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei, iar problema incluziunii este predominant o constantă, 70% dintre cei săraci trăind în aceste zone considerate defavorizate. Ce se face în localitatea dvs. pentru reducerea sărăciei și reducerea numărului celor care “experimentează foamea?”

IOAN MOCEAN: - Dacă ar fi să realizez un grafic privind evoluția acestui segment sărac al comunității noastre, cred că linia acestui grafic ar pleca de undeva de sus, ca un fel de urcuș de munte și ar coborî ușor, spre în jos, spre o zona plată, de câmpie. În primii ani și în special în anii mandatului meu de viceprimar, când mă ocupam direct de Legea 76, de Legea 416 cu ajutoarele sociale, numărul dosarelor era destul de mare, câteva sute de asistați social. La ora actuală, la nivelul orașului, pe luna trecută, am avut un număr de 38 de dosare. La Legea 416, beneficiază de ajutoare sociale doar persoanele aflate la limita traiului decent, care au și probleme de sănătate și sunt lipsite de posibilitatea de a munci. Ceilalți, sunt la muncă și pot exemplifica unde: ca și alte comunități de pe câmpie, oamenii fac naveta pe platformele industriale de la Jucu, la Bistrița, unde e platforma Leoni; de asemenea, sunt persoane plecate la muncă, în străinătate, prin intermediul firmelor de plasament din Turda, Câmpia Turzii, Cluj, Târgu Mureș. Țara predilectă este Germania. Un număr însemnat din populația romă, 50 până la 60 %, este antrenată la muncă, prin intermediul unei societăți deținută de consilierul Partidei romilor, Gaspar Ervin; ei execută săpături pentru conductele de gaz metan sau infrastructura de utilități, apă, canal, practic pe tot întinsul țării.

Reporter: - Recent, în Consiliul local a fost aprobată Hotărârea privind bugetul. Dacă ar fi să faceți un demers comparativ, care sunt liniile de forță ale noului buget, prin raport la vechile exerciții financiare ale orașului?

IOAN MOCEAN: - Bugetul recent adoptat, în 13 februarie, este unul net superior precedentelor bugete, cu mult mai consistent decât cel din 2019. La capitolul venituri și cheltuieli, bugetul orașului este de circa 25 milioane de lei. Este un buget al dezvoltării, al investițiilor, capitol care cuprinde peste 60 % din total. Restul se compune din secțiunile funcționare, bunuri, servicii, salarii ș.a. Creșterea susținută este datorată și banilor atrași din fonduri europene, bani nerambursabili pe care i-am atras pentru comunitate. La nivelul orașului Sărmașu, cheltu-iala cu forța de muncă, cheltuielile de personal, în ciuda aplicării actelor normative care cereau alinierea coeficienților de ierarhizare la salariul minim, au rămas, prin hotărâre de consiliu, la nivelul din decembrie 2019.

Reporter: - Poate că sunt unele lucruri pe care le-am omis, din discuția noastră, deși au importanța lor. Vă ofer prilejul să reparați această omisiune...

IOAN MOCEAN: - Viitorul apropiat impune realizarea de către guvernul stabil al României și reprezentanții țării, în Parlamentul European, a unui set de măsuri concertate pe nevoile comunităților, izvorâte de jos în sus și nu născute din pix și acte normative nerealiste. Susțin acest lucru cu tărie, de fiecare dată când am ocazia; proiectele exercițiului financiar 2012-2027 trebuie pliate coerent pe necesitățile comunităților și să nu se mai muncească, după un termen al meu, sectar, adică fiecare pentru el. O dezvoltare durabilă, fie rurală, fie urbană, musai e să plece de jos, prin proiecte zonale, regionale și județene; altfel, fiecare își face canalizarea lui, stația lui de epurare, fără a se gândi la mentenanța acestor investiții. Sunt comunități, pe câmpie, la Râciu, la Zau, la Sărmașu, care au realizat, din bani guvernamentali, kilometri de canalizare care nu sunt preluate de un operator unic, specializat și dotat cu utilajele necesare. Serviciile de apă potabilă sunt preluate, cele de canalizare, nu. Potrivit legii, acestea sunt servicii complexe, unitare. În practică, lucrul acesta nu se întâmplă și asta e cu atât mai regretabil la noi, la Sărmașu, unde trebuie să realizăm servicii de nivel ridicat, urban.

                

Lasă un comentariu