În finalul conferinței de presă, ținută la partidul Pro România, din ziua de vineri, 28 februarie a.c., europarlamentara Corina Crețu și Călin Buzgău, coordonator al organizației județene Mureș, au răspuns întrebărilor presei. Prima întrebare a fost în legătură cu candidatul partidului la Primăria Târgu-Mureș și Consiliul județean Mureș.
Călin Buzgău: “Noi suntem încă într-o perioadă de consultare cu cetățenii. Vrem să știm ce-și doresc cetățenii. Noi, cum a afirmat și doamna Corina Crețu, am obținut aproape 5% din voturile din județul Mureș, ceea ce este un scor foarte bun la nivel electoral, depășind partide cu tradiție, mai vechi Alde, PNP” (...) Referitor la Consiliul Județean, Călin Buzgău a afirmat că vor avea candidați, dar partidul vrea să prezinte și un proiect pentru județ, cu referire la dezvoltare. Se caută oameni care să fie “pro”, nu “contra”, să fie pro județul Mureș. Partidul nu dorește să fie reprezentat în CJ de persoane contra intereselor județului, doar din motivul că președintele CJ este de naționalitate maghiară și reprezintă un alt partid. La fel este și la Municipiu. Uitați-vă, de un an de zile, de când am urmărit eu mai atent situația din Consiliul Local Târgu-Mureș, se ceartă oamenii și, din diferite motive, nu votează bugetul local. Bugetul este al cetățenilor, nu este al PNL-ului, PSD-ului, UDMR-ului, este bugetul orașului Târgu-Mureș, care trebuie făcut pentru nevoile cetățenilor”. Referitor la cei vreo 11 candidați pentru funcția de primar la Primăria Târgu-Mureș, Călin Buzgău se întreabă, ce vor să facă ei de fapt pentru Târgu-Mureș?, afirmând că Pro România vrea să facă un proiect “pro cetățean”, iar candidații partidului pentru funcția de primar și consilieri, vor fi anunțați și vor ieși în fața electoratului cu proiecte fezabile. În acest sens, organizația conlucrează cu o firmă de consultanță. Proiectele care vor fi aduse la cunoștință din timp, necesare pentru populația din întregul județ, se bazează pe atragerea de fonduri guvernamentale și europene. Candidații pentru primăriile din județ și CJ vor fi comunicați până spre sfârșitul lunii martie. Acești candidați vor fi aleși în funcție de ce-și doresc cetățenii, nu de interese personale sau partinice. Dacă cetățenii își doresc un candidat independent, care vine cu un program perfect pentru localitate sau județ, partidul îl va susține, chiar dacă nu este membru al partidului Pro România. Următoarea întrebare a fost în legătură cu felul în care se face sondajul populației. Călin Buzgău a răspuns că nu este vorba neapărat de un sondaj, este mai degrabă o consultare, cu prioritate efectuată de membrii partidului din județ, dar se lucrează și cu o firmă de consultanță care lucrează cu oameni veniți din alte județe și asta le atribuie obiectivitate. Aici ar fi de făcut o precizare. Pentru a întocmi un sondaj de opinie, în funcție de ce se dorește a se afla, se alege un grup reprezentativ”, asta însemnând procentul care urmează a fi chestionat din total. De regulă, este 2 sau 3%. Se stabilesc grupele de vârstă și alte criterii legate de pregătire profesională, sex sau și alte criterii, în funcție de subiect. Rezultatul obținut poate da o marjă de eroare, de regulă de până la 2%. Niciodată nu este chestionată întreaga populație... Călin Buzgău a afirmat că nu va face niciodată vreo alianță cu PSD, întrucât au transformat primăriile în niște asociații familiale. Corina Crețu a intervenit la observația legată de migrația din partide. Ce-i drept, la Pro România au venit și vin continuu migranți de la alte partide, dar Pro România își dorește oameni profesioniști, capabili, care vor să facă ceva pentru România. Oamenii care au probleme penale de rezolvat, n-au ce căuta în partid. Este totuși de dorit ca să nu fie etichetat un întreg partid politic, în sens negativ, din pricina unor persoane, subliniind faptul că în Parlamentul Europei discută și se înțelege foarte bine cu colegii din alte partide, fiindcă, de fapt, reprezintă interesele României. Referitor la afirmațiile venite din PSD, cum că a ajuns comisar european datorită partidului, Corina Crețu a afirmat: “Să fim serioși. Pe mine m-a nominalizat premierul Ponta, în ciuda dorinței partidului. A fost o înțelegere între premierul Ponta și președintele Junker pe care au ținut-o secretă trei luni de zile și în fața conducerii PSD-ului, și în fața președintelui Băsescu, și așa am ajuns comisar european”. A urmat o întrebare legată de autostrăzi și bugetul UE. Corina Crețu a subliniat faptul că dacă ar fi rămas în funcția de comisar european, conform regulamentului, dacă ar fi fost la un nou mandat, ar fi obținut funcția de vicepreședinte, funcție de care au parte țări mai mici decât România, precum Slovacia Estonia, Letonia, Lituania, țări care au deja a doua oară vicepreședinți ai Comisiei Europene. “Dar nu despre mine este vorba, ci de faptul că s-au pierdut foarte mulți bani și despre faptul că în toți acești cinci ani cât am fost comisar european am fost criticată în presa internațională. S-a scris că dau prea multă atenție României. Mi s-a părut absolut firesc să nu uit de unde am plecat și am lansat inițiative pentru țările mai puțin dezvoltate. În primul rând, am făcut acel grup pentru țările cu slabă absorbție și am adus cei mai buni specialiști din țările care aveau la acea dată sub 60% absorbție în 2014, dar pentru exercițiul bugetar 2014. Acum suntem în situația în care, cu toate eforturile pe care le-am făcut, rata de absorbție depășește cu puțin 31% pe perioadă. Pe undeva, suntem salvați de agricultură, unde sunt plăți directe. Am spus, în mai multe rânduri, că m-am oferit ca atunci când încă mai existau bani și sume mari, de a face studiile de fezabilitate, pregătirea pentru autostrada Târgu-Mureș - Iași. În opinia mea, bine-nțeles, verificată cu experții Comisiei Europene, pregătirea acestui proiect, ceea ce înseamnă proiectarea, acordul de mediu, de fapt, tot ce s-a făcut pentru autostrada Sibiu - Pitești, nu s-a ridicat la o sumă imensă pentru însemnătatea proiectului, s-a ridicat la 70 milioane euro, bani care acum nu mai există pe exercițiul financiar 2014-2020, pentru că s-au alocat bani pentru lucrări mici, pentru a mulțumi cât mai mulți primari. Mi-am exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea mea, a serviciilor din subordinea mea de atunci, de a finanța prin fonduri europene studii de fezabilitate. De asemenea, în primul rând, de a încheia acest proiect Sibiu - Pitești, care este veriga lipsă pe rețeaua TNT, transeuropeană, de bază, fiind și ca unitate de transport pe teritoriul României în 2015. Este veriga lipsă între Amsterdam și Constanța. Iată că nici acum încă n-a fost depus proiectul la comisie. Ce s-ar mai putea face acum? Eu am lansat ideea unei dezbateri naționale, în legătură cu prioritățile de dezvoltare pentru perioada următoare. La Consiliul European, în săptămâna trecută, discuțiile au eșuat. Ne aflăm într-un blocaj între țările net contribuitoare și cele beneficiare. Sunt doi termeni care mie nu-mi plac, nu cred că sunt corecte. Din punctul meu de vedere, nu cred că există țări net contribuitoare și țări net beneficiare. Toate țările sunt net beneficiare, pentru că, chiar dacă o țară contribuie mai mult la bugetul european, are beneficii indirecte, prin comerț, prin faptul că firmele din țările respective lucrează la marile proiecte pe fonduri europene la țările mai puțin dezvoltate. Este regretabil că s-au creat aceste două blocuri ale statelor, care, spun foarte clar, că nu doresc în niciun fel să-și mărească contribuția la deficitul Uniunii Europene. (...) România a pierdut șansa deținerii președinției UE. Cred că guvernul de atunci s-a jucat cu viitorul țării noastre pe următorii 10 ani. Ca președinte al Consiliului UE, ca țară, poți să faci mult mai multe. Foarte multe dosare din cele 90 depuse, n-au fost deschise. Cel legat de buget, de transportatori. Ne dorim tot confortul pentru șoferii români, dar pe de altă parte, aceste prevederi legate de necesitatea de a avea asigurată cazarea, de a se întoarce la 8 săptămâni în țară, ar putea să arunce o industrie întreagă în afara UE. Deci, ce este de făcut? Trebuie să avem o dezbatere națională, în funcție de câți bani vom avea la dispoziție. Noua prioritate în politica europeană este cea legată de ecologie, pactul verde european. Ne dorim cu toții o Europă mai curată, mai verde, dar, pe de altă parte, trebuie să vedem și costurile. Ecologizarea Europei nu trebuie să vină în contradicție cu nevoia de dezvoltare. Nu există o rețetă unică pentru toate țările. Noi avem un conflict al decalajului. Noi suntem cea mai săracă regiune minieră din UE. Ei au avut deja o întâlnire cu succesoarea mea, doamna Fereida din Portugalia și
i-am explicat că noi nu putem trece la închiderea minelor până nu avem o alternativă economică, viabilă, în acea zonă, pentru că asta ar însemna condamnarea unei regiuni întregi și cred că este foarte important. La această oră, suntem în situația următoare: motto-ul președinției, după cum știți, parcă în mod ironic, este cel al coeziunii. Ne aflăm în fața unei propuneri a Consiliului Europei, prin care se taie 11 miliarde exact de la coeziune. Asta înseamnă, de la investițiile pe transport, pe sănătate, dezvoltare rurală-urbană. Vom avea, probabil, în jur de 30 de miliarde, cam 10 miliarde pentru agricultură, cel puțin așa reiese din propunerea de acum. Nu știu dacă se va mai negocia ceva. Potrivit acestui proiect european, 60-65% din cele 2 miliarde rămase vor fi investite în cercetare, inovare, legate de energie, de reducerea emisiilor de carbon. Eu nu cred că România are capacitatea de a avea proiecte la o asemenea amploare și la asemenea performanță. Ar mai rămâne 5,5 miliarde, maxim, pentru transport, din care, cerința Ligii Transporturilor este să aloce un miliard modernizării feroviare. Într-adevăr, liniile feroviare sunt la pământ. Pe parcursul mandatului meu am avut un singur proiect în valoare de un miliard la Simeria. Ar mai rămâne pentru autostrăzi 4-4,5 miliarde. Aici trebuie să fie o dezbatere, în ce îi băgăm. Îi băgăm pe toți în autostrada Târgu-Mureș - Iași, sau pentru poduri, podul între România și Bulgaria, încă un pod între România și Republica Moldova, podul de la Brăila. Sunt atâtea necesități! Vom avea un miliard pentru Sănătate. Ce facem cu el? Nici măcar pentru cele trei spitale regionale nu ajung. Sau vrem să facem și altceva, în funcție de nevoile populației, harta nevoilor sanitare. Haideți să vedem, ar trebui să facem ceva din punct de vedere oncologic sau cardiologic. Nu există această dezbatere, absolut deloc. În alte țări, se știe foarte bine: acestea sunt fonduri naționale, fondurile locale, fondurile europene și știm ce vom face în următorii zece ani. Organizarea administrativ-teritorială este ceva ce împiedică foarte mult absorbția fondurilor europene. În alte țări ca Germania și Franța, președintele de regiune este și președintele autorității de management. (...) O regiune are 7-8 județe, asta înseamnă 8 președinți de consilii județene, fiecare cu orgoliul său și crede că el trebuie să conducă, 8 primari în municipii reședință de județ, care și ei vor să-și spună cuvântul, și, dintr-o dată, nu mai avem o posibilitate de a simplifica. La întrebarea, cine ar trebui să facă dezbaterea în legătură cu stabilirea priorităților de investiții, Corina Crețu a răspuns: “În opinia mea, ar trebui s-o facă ori președintele României, ori Guvernul României. Este a șasea oară când o spun. Dar nu s-a încheiat instabilitatea politică odată cu plecarea PSD-ului de la guvernare. Nu există predictibilitate, nu există coordonare, nu există o dezbatere publică. Cel puțin cu guvernele cu care am lucrat, nu știau unele de altele, ministerele, când pe fonduri europene ar trebui să fie un fel de coordonator. Acest conflict interminabil din politica românească generează un conflict care face ca proiectele care sunt cu adevărat importante, să fie uitate. Școlile, spitalele, infrastructura, un nivel de trai mai bun, toate acestea, pur și simplu nu mai sunt priorități pentru o mare parte a clasei politice... Bugetul UE este la ora actuală blocat. (...) Unele țări au devenit foarte egoiste și o duc foarte bine, țări ca Austria, Germania, Finlanda,Olanda. Nici măcar nu vor să acopere această pierdere de 13% lăsată de Marea Britanie, dapăi să contribuie în plus față de bugetul anterior, deși își doresc priorități ecologice, securitatea frontierelor, ele niciodată n-au fost incluse pentru apărare, era exclusiv a statelor. Cu toate că sunt mai multe priorități, bani sunt mai puțini. Nu sunt de acord ca datorită noilor priorități să se renunțe la coeziune, la agricultură, pentru că, bugetul UE, așa cum este astăzi, nu corespunde cerințelor de funcționare a UE, care arată, foarte clar, că orice buget trebuie să contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. La întrebarea, dacă au fost invitați europarlamentarii români la președinte, la vreo discuție, Corina Crețu a afirmat că europarlamentarii români s-au întâlnit cu premierul Ludovic Orban la masa festivă de la Bruxelles. Cu el s-a mai întâlnit de câteva ori și când a fost liderul opoziției, dar a fost criticată din interiorul partidului, pentru că se întâlnea cu primari din toate partidele. “La ora actuală, bugetul UE înseamnă 1% din PIB a celor 28 de state membre, inclusiv Marea Britanie. Bugetul pe care comisia Junker și l-a propus și la care a lucrat foarte mult, care este depus pe masa Parlamentului European, însemna 1,1% din PIB-ul celor 27 de state membre. Ceea ce se propune acum este 1,074 din cele 27 state membre. Parlamentul European consideră că trebuie un buget de 1,3% din PIB-ul celor 27 de state membre”. A discutat aceste lucruri cu premierul Orban, dar, membru în Consiliul Europei este președintele României. Corina Crețu a informat toate instituțiile statului, Guvernul, președintele României. A apreciat poziția președintelui, în decembrie anul trecut, care a afirmat că poziția Finlandei este inacceptabilă, de a tăia masiv de la coeziune și agricultură. Acum, poziția CE este puțin îmbunătățită. Statele care au nevoie de dezvoltare au rămas unite. Blocajul a venit din partea statelor dezvoltate, dar nu se poate continua prin mărirea decalajelor. În România, mai mult de 60% din investițiile publice sunt pe fonduri europene. Consideră că se vor produce schimbări fundamentale în UE. Statele au devenit mult mai egoiste. Fraudele în privința fondurilor europene se ridică în jur de 0,5%, dar UE își recuperează întotdeauna banii. “Sunt notificate statele, se recuperează banii la UE. Politica de coeziune s-a înființat în 1975, la presiunea Marii Britanii și Italiei, când s-au închis minele în Țara Galilor, la fel și în Italia, au cerut să existe un fond de dezvoltare regională care să compenseze pierderile de atunci. Așa că s-a făcut conversie profesională, s-au creat noi locuri de muncă. Procesul de pace dintre Irlanda și Irlanda de Nord nu s-a făcut nici la Dublin, nici la Londra, a fost făcut cu ajutorul UE la Bruxelles. Se încearcă ideea de lărgire a UE. Pe de altă parte există voci care se opun. Primul val de 10 state a fost în 2004, apoi România și Bulgaria în 2007, Croația în 2013. Au dreptul să adere și Republica Moldova, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia. O întrebare s-a pus în legătură cu demersurile UDMR la CE, cât și cele întreprinse de László Tökés în Parlamentul Europei, ca eurodeputat ungar, pentru autonomie teritorială. Corina Crețu a răspuns: “Eu sunt împotriva acestei idei de autonomie. Suntem într-o lume globalizată, tocmai am făcut un apel și către cetățenii de etnie maghiară, pentru că suntem într-un județ în care au o pondere importantă, să se considere cetățeni europeni, în primul rând, și să-și aleagă singuri calea. Dacă sunt social-democrați, dacă sunt liberali. Eu cred că în anul 2020 nu ne mai putem gândi pe criterii etnice. Deci, cetățenii, etnici maghiari, au exact aceleași probleme ca ale etnicilor români: legate de sărăcie, de nevoia de spitale, nevoie de creștere a nivelului de trai”. Corina Crețu a afirmat că a fost inițiatoarea ridicării distincției Steaua României în Grad de Cavaler acordată lui László Tökés, tocmai pentru că a vorbit despre dezmembrarea statului român și a continuat s-o facă în calitate de deputat din partea Ungariei în Parlamentul European. “Sunt de acord că fiecare minoritate trebuie să-și prezerve limba, identitatea, dar asta nu trebuie să vină în contradicție cu Comisia Europeană, fiindcă nu finanțează etnii”.
