“NU ÎNȚELEG DE CE CONTINUĂM ACEASTĂ CAMPANIE ELECTORALĂ. AGENDA CETĂȚENILOR ESTE ALTA”

Distribuie pe:

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri, referindu-se la declarațiile președintelui Klaus Iohannis privind PSD, că șeful statului este “în campanie electorală pentru PNL”, dar că agenda cetățenilor este alta la acest moment, legată de coronavirus, de nivelul de trai sau moneda euro.

“Mă mir că mai trăim după această prezentare a președintelui. Președintele României este în continuare în campanie electorală pentru PNL. (...) Eu văd că agenda oamenilor este cu totul alta. Este criza coronavirusului, traiul mai scump, scumpirea euro... Nu suntem pe agenda cetățenilor. Nu înțeleg de ce continuăm această campanie electorală, de ce PNL nu-și asumă guvernarea (...), mai ales că și-au dorit-o atât de mult și pe urmă să mergem la alegeri normal, la termen. Cine decid românii, aceia vor crea o majoritate în parlament”, a spus Ciolacu.

Acesta a susținut că “ceea ce se întâmplă acum este o mascaradă”, dar că “nu este responsabilitatea PSD”.

Rolul președintelui este cu totul altul, dar sperăm la un moment dat să intrăm totuși într-o normalitate și să avem o țară normală. Nu aceasta este normalitatea. (...) Eu cred în continuare că este o mascaradă. Nu are nicio legătură cu agenda publică a românilor ceea ce se întâmplă acum în politica românească, dar nu este responsabilitatea noastră. Am avut o responsabilitate în momentul în care am dărâmat guvernul Orban și am creat o majoritate necesară și am avut și o propunere de prim-ministru tehnocrat, fără nicio obligație de a lua în componența guvernului vreun membru al PSD sau Pro România”, a subliniat Ciolacu.

 

“GUVERNUL TREBUIE SĂ GĂSEASCĂ PÂRGHIILE NECESARE SĂ PUNĂ ÎN APLICARE LEGEA DE MĂRIRE A PENSIILOR”

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că Guvernul trebuie să găsească pârghiile necesare să pună în aplicare legea privind mărirea pensiilor din luna septembrie, aceasta fiind “responsabilitatea puterii”.

“Este o lege în Parlament și a avut în momentul acela o motivare economică. (...) Este o lege, Guvernul trebuie să găsească pârghiile necesare să pună în aplicare legea. Să-și creeze mai multe venituri. Mărirea pensiilor nu e o pomană, cum este prezentată. Este un drept al unor oameni. Dacă nu poți face acest lucru, vii și explici foarte clar, vii și detaliezi. (...) Este responsabilitatea puterii. Forul cel mai mare democratic din orice stat este Parlamentul. Parlamentul este legiuitorul, Guvernul pune în aplicare. Guvernul este responsabil. (...) Alocațiile, de exemplu, noi am fost responsabili... Au fost dublate și le-am pus în aplicare”, a spus Marcel Ciolacu la Digi24.

Acesta a subliniat că PSD dorește să revină la guvernare, dar numai în urma votului cetățenilor.

“Dorim să revenim la guvernare prin votul cetățenilor. Dacă vom câștiga alegerile din noiembrie, înseamnă că așa au decis românii. Dacă nu vom câștiga, vom rămâne în opoziție. Astea sunt regulile democratice”, a susținut Ciolacu.

 

DEPUTAȚII DIN COMISIA DE CULTURĂ AU APROBAT DESFIINȚAREA INSTITUTULUI REVOLUȚIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989

Comisia de cultură a Camerei Deputaților a votat în favoarea proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2019 privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.

Președintele comisiei, Gigel Știrbu, a remarcat că ordonanța a produs deja efecte juridice. “Din punct de vedere juridic, IRRD 89 a fost desființat”, a spus Gigel Știrbu.

Același aspect a fost remarcat, în cadrul dezbaterilor, și de deputatul UDMR Marton Arpad.

“Din punct de vedere juridic, problema este clară: această instituție este desființată. (...) Deci, dacă noi n-am fi de acord cu aprobarea acestei ordonanțe, ar trebui să avem un proiect de lege de reînființare a acestei instituții, cu toate cele, pentru că, din moment ce ea este din 2019, în mod evident că a intrat în vigoare și instituția a fost desființată (...). Noi n-avem decât să adoptăm sau, dacă doriți să respingem, să facem un proiect de lege de reînființare a instituției și să îl trimitem la Senat, că altfel oricum va pica la Curta Constituțională pe bicameralism”, a detaliat Marton Arpad.

Deputatul USR Iulian Bulai a declarat că acest institut a funcționat foarte mulți ani, dar că actorii politici nu pot fi și scriitori de istorie contemporană, iar acțiunile instituției pot fi duse mai departe de către Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului din România.

“Acest institut a funcționat foarte mulți ani. Nu știu dacă a adus plus valoare sau nu societății, probabil că da, într-o anumită formă. Eu mă gândesc la rațiunea politică prin care această decizie s-a luat în acest an comemorativ - 2019. Pe de altă parte, rațiunea votului meu, care și justifică decizia Guvernului Orban de a desființa, este că actorii politici nu pot fi și scriitorii de istorie contemporană. Istoricii scriu istoria. Nu pot să o rescrie, cu autoritatea istoricilor, actorii care au fost implicați cu desăvârșire în acest proces. Nici domnul Ion Iliescu și nici domnul Voican Voiculescu. De aceea, din punctul de vedere al acestor incompatibilități, eu am mari semne de întrebare cu privire la veridicitatea acțiunilor întreprinse de acest institut”.

Deputații PSD Gheorghe Socotar și Nicolae Bacalbașa s-au opus desființării IRRD 89, voturile acestora fiind singurele împotriva proiectului de lege.

“Parte din expunerea de motive a guvernului este adevărată - că în jurul acestui institut au fost multe controverse și multe legate de - hai să zicem - adevărul legat de Revoluția din 1989. Eu cred că cel puțin această problemă - cel puțin istoric, ca istorie contemporană - nu se poate clarifica, că în mod cert niciodată nu vom aduce la unanimitatea colegilor despre ceea ce a fost la Revoluția din 1989. (...) Nu cred că soluția este desființarea acestui institut. Dacă într-adevăr au fost controverse, au fost probleme legate de funcționarea instituției (...). Rolul Guvernului ar fi trebuit să clarifice această situație, să creeze poate o formulă transparentă în promovare în funcția de conducător al acestei instituții. (...) Desființarea acesteia este mai degrabă o vendetă politică (...). Personal, nu sunt de acord cu ceea ce prevede această ordonanță”, a argumentat Gheorghe Socotar.

“Fiecare dintre noi va avea locul lui în istorie, unul mai important, altul mai puțin relevant, așa că nu cred că a fost vorba despre o vendetă politică vizavi de o persoană sau alta. Știm destul de bine că un mare grup de actori principali în Revoluția Română n-au avut, să fiu elegant, cuvinte de laudă la adresa acestei instituții”, a spus, în replică, Gigel Știrbu.

Camera Deputaților este prima sesizată în privința acestui proiect de lege.

 

ANTICIPATELE DEPIND DE O EVENTUALĂ CRIZĂ ÎN SĂNĂTATE LEGATĂ DE CORONAVIRUS ȘI DE DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE

Președintele USR, Dan Barna, a declarat că organizarea de alegeri anticipate va depinde de criza din sănătate legată de coronavirus și de decizia Curții Constituționale în legătură cu ordonanța de urgență referitoare la anticipate.

“Anticipatele sunt o posibilitate, dar depind de ceea ce se va întâmpla în perioada următoare. Depinde dacă vom avea o criză pe subiectul de sănătate publică, legat de coronavirus, depinde de ce va decide și cum va decide Curtea Constituțională. Dacă se va ajunge la anticipate, pentru că este un scenariu puțin probabil, trebuie să existe cel puțin o săptămână, dacă nu două săptămâni între cele două tururi de alegeri, pentru a putea, într-adevăr, cetățenii să-și exprime un vot cât de cât într-o logică informată, altfel va fi un simulacru. Ideea că pui alegerile locale și generale buluc în aceeași zi este cea mai proastă variantă pentru România”, a declarat Dan Barna.

În opinia acestuia, este de preferat ca alegerile generale să aibă loc înainte de luna noiembrie, când ar fi la termen de drept, pentru că în cinci-șase luni vor mai pleca din țară “încă niște zeci de mii de tineri”.

“De ce să facem alegeri anticipate în luna iunie, dacă ele sunt la termen în noiembrie? Argumentul ar fi acesta: în cinci-șase luni mai pleacă încă niște zeci de mii de tineri din țară, care nu mai au speranță. Este cel mai dureros argument. (...) Pentru foarte mulți oameni din România, fiecare lună care trece, în care nu există perspectivă, îi face să vrea să plece, și unii chiar să o facă”, a completat Barna.

 

“BUGETUL MAI PE 2020, CU 15,6% MAI MARE DECÂT ANUL ANTERIOR”

Bugetul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pe anul 2020 este cu 15,6% mai mare decât în 2019, a declarat ministrul Marcel Vela, cu ocazia bilanțului MAI, la care au participat președintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban și miniștri.

“Am obținut pentru MAI (...) un buget cu 15,6% mai mare decât cel de anul trecut, buget pe care l-am împărți în mod echitabil între structurile ministerului în funcție de priorități și de misiunile specifice”, a spus Vela.

Referitor la managementul situațiilor de urgență, el a subliniat că pompierii, paramedicii și piloții Ministerului Afacerilor Interne au intervenit la o medie zilnică de 1.380 de cazuri, ceea ce reprezintă un volum de muncă mare, dar și importante resurse umane și logistice.

“Dacă în 2019, SMURD, IGSU și IGAv au avut un buget care reprezenta doar 0,27% din PIB, în acest an s-a majorat la 0,32% din PIB, iar Poliția Română a primit, în interiorul bugetului MAI, cel mai mare procent din ultimii trei ani. Facem eforturi pentru dezvoltarea componentei aeriene pentru intervenția în situații de urgență, prin mărirea flotei de elicoptere și operaționalizarea de noi puncte de operare aeriană

în zonele montane. În plus, dorim să demarăm un program de finanțare guvernamentală, în parteneriat cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, prin autoritățile locale, care să asigure intervențiile și pe timp de noapte în cele mai multe zone”, a mai spus Marcel Vela.

El a arătat că în MAI încă există un deficit de personal, în special în Poliție, 13% față de necesar, iar pentru corectarea acestei probleme a dispus mai multe măsuri.

“Am luat și în acest domeniu câteva măsuri imediate: am încetat detașările angajaților MAI la alte instituții, am dispus organizarea concursurilor de promovare în condiții de corectitudine maximă și vom folosi și mai mult instrumentul testelor de integritate. În MAI nu va mai fi loc pentru oamenii veniți pe relații politice sau pe ușa din spate, profesionalizarea fiind o prioritate în programul de guvernare”, a afirmat Vela.

Ministrul a adăugat că i-a recompensat mereu pe cei care și-au făcut datoria “exemplar”, cu accent pe cei din zona operativă.

“Am redistribuit, prin decizia ministrului, 303 salarii de excelență către zona operativă, diminuând semnificativ numărul celor alocate la nivelul ministerului sau în zonele administrative ale Inspectoratelor Generale, pentru că mi se pare normal ca oamenii din teren care desfășoară misiunile cele mai periculoase să fie recompensați în plus”, a precizat Marcel Vela.

 

PMP VOTEAZĂ GUVERNUL CÎȚU. ROMÂNIA ARE NEVOIE DE UN GUVERN STABIL

Partidul Mișcarea Populară va vota învestirea Guvernului Cîțu pentru că România are nevoie de un guvern stabil în fața unor crize precum cea generată de coronavirus sau cea a migranților, a declarat președintele PMP, Eugen Tomac.

“Partidul Mișcarea Populară este un partid responsabil, un partid serios și le-am transmis atât premierului desemnat, cât și domnului președinte Ludovic Orban că PMP-ul votează Guvernul Cîțu. Noi am votat și atunci când PNL-ul nu a dorit să votăm Cabinetul pe care l-a prezentat în Parlament și acum când sperăm să existe premize pentru a da țării un guvern stabil. România are nevoie astăzi de un guvern stabil. Ne menținem punctul de vedere că este dificil și riscant să adâncim această criză politică”, a spus Eugen Tomac la ieșirea de la negocierile cu premierul desemnat, Florin Cîțu, și cu președintele PNL, Ludovic Orban, prim-ministrul interimar.

El a adăugat că anticipatele nu sunt o soluție la ora actuală.

“Uitați-vă ce se întâmplă în Europa, pe lângă criza coronavirus, ne mai paște încă o criză, criza migranților, de care România nu este ferită, și cred că este nevoie de foarte multă responsabilitate. Deci, mesajul nostru este de a da țării un guvern cât mai rapid și vom face ceea ce este important. Noi suntem și la bine, și la greu alături în acest proiect extrem de important”, a afirmat Tomac.

Întrebat dacă PMP votează Guvernul Cîțu pentru că nu dorește anticipate sau pentru că susține PNL, el a explicat: “Votăm guvernul pentru că vrem ca țara să aibă un guvern stabil”.

“Esențial era ca premierul Cîțu să se prezinte cu un Cabinet, așa cum am spus, format din miniștri proveniți din PMP, USR și PNL, am înțeles abordarea pe care o are PNL-ul, am susținut Guvenul Orban anul trecut, nu avem o problemă să dăm un vot de învestire pentru Guvernul Cîțu în ziua în care se va stabili acest vot. (...) Cerința cea mai mare a PMP este stabilitatea țării, deci dăm acest vot, în primul rând, pentru că ne dorim ca România să aibă un Guvern stabil într-un timp cât mai scurt”, a mai declarat președintele PMP.

 

NICOLAE CIUCĂ: PROGRAMUL F16 FUNCȚIONEAZĂ

Ministrul propus al Apărării, Nicolae Ciucă, audiat în comisiile de specialitate ale Parlamentului, a declarat că Programul F16 funcționează, fiind achiziționate încă 5 avioane, care urmează să completeze o escadrilă.

“Funcționează Programul F16, au fost achiziționate încă cinci avioane, urmează să se completeze o escadrilă, este în plan achiziția și celei de-a doua escadrile și să fim în măsură să facem transferul de tehnologie către industria de Apărare, lucru care se va întâmpla la AEROSTAR și ROMAERO - Bacău și București. Tot acest demers a durat pentru că aveam tot ceea ține de pregătire, aveam nevoie de toate celelalte categorii de forțe să se alinieze în modul de lucru al avioanelor F16, e nevoie de foarte multă tehnologie în domeniu”, a precizat Ciucă.

Referitor la Programul Patriot, acesta se face în funcție de programul de achiziții. “Pentru Patriot și HIMARS, personalul să meargă la pregătire. Achiziția este o etapă în programul de înzestrare, realizarea capabilității durează pentru a deveni operațională”, a subliniat Ciucă.

Cât privește programul de camioane blindate, acesta a fost semnat la finele anului, a spus Ciucă. “Există un termen de 90 de zile, ca între Ministerul Economiei și producător să se vadă modul în care se concretizează în capabilități de producție în România. Încă mai este timp, este nevoie de oficiul de compensare”, a menționat Ciucă.

Referitor la Pirania 5, acesta a subliniat că întârzierea programului a fost cauzată de relația contractuală între producător și beneficiar.

“Ca atare, au termen o săptămână să vină să furnizeze un răspuns atât departamentul, cât și firma producătoare. Dacă nu se va respecta hotărârea de guvern, se trece la măsuri”, a mai precizat ministrul propus al Apărării.

Lasă un comentariu