• „Iisus voia să plece în Galileea și a găsit pe Filip. Și i-a zis Iisus: Urmează-mi./ Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei și a lui Petru./ Filip a găsit pe Natanael și i-a zis: Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în Lege și proorocii, pe Iisus, Fiul lui Iosif din Nazaret./ Și i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip i-a zis: Vino și vezi./ Iisus a văzut pe Natanael venind către El și a zis despre el: Iată cu adevărat israelit în care nu este vicleșug./ Natanael i-a zis: De unde mă cunoști? A răspuns Iisus și i-a zis: Mai înainte de a te fi chemat Filip, te-am văzut când erai sub smochin./ Răspunsu-I-a Natanael: Rabi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești regele lui Israel./ Răspuns-a Iisus și i-a zis: Pentru că ți-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea./ Și i-a zis: «Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veți vedea cerul deschizându-se și pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se și coborându-se peste Fiul Omului»" (Ioan 1, 43-51.)
***
• „Prima duminică din Postul Paștilor se numește Duminica Ortodoxiei, sărbătoare care a fost așezată în prima duminică din Postul Mare, a anului 843. Atunci creștinătatea ortodoxă a obținut o strălucită biruință asupra iconoclaștilor, asupra acelora ce se împotriveau icoanelor și le scoteau din sfintele biserici. Pentru noi, creștinii cei de astăzi, Duminica Ortodoxiei ne cheamă să ne bucurăm de «ziua onomastică a Bisericii», prilej minunat pentru noi de a cugeta la frumusețea tainică a Ortodoxiei. În Biserică este cuprins tot ce există: Dumnezeu și creația, cerul și pământul, spiritualul și materia, eternul și temporalul, nemărginirea și spațiul. Avem cele șapte Sfinte Taine, canale de sfințenie, prin care se revarsă în lume energiile necreate, fluviile harului sfințitor. Aici, ori de câte ori se săvârșește Sfânta Liturghie, se coboară forțele cerești care nu ating pământul, cetele îngerești și duhurile fraților noștri adormiți care vin în casa lui Dumnezeu spre a-și lua jertfa lui Hristos, celebrată pe Sfântul Altar".
***
• „Biserica este un laborator duhovnicesc în care cele pământești se unesc cu cele cerești, firea fragilă omenească se întâlnește cu harul Duhului Sfânt, și devine diamantul de mare preț în care strălucește Dumnezeirea. În Biserică se află plenitudinea mijloacelor de mântuire, în ea dobândim sfințenia, prin harul lui Dumnezeu. Biserica este locul în care se înaintează spre înviere; ea este «pelerină» spre cer, pentru că «Iisus este cale spre cer». Biserica este nava care ne scoate din limitele timpului istoric; este viteza în care se pot spăla și curăți toți cei bolnavi, oprimați și dezorientați, furii, lacomii, ucigașii, dezmoșteniții soartei, primind gratuit iertarea. Biserica ne transmite pe Hristos din ea și ocazionează sălășluirea lui Hristos în noi".
Irineu Pop (1953-), Arhiepiscop de Alba Iulia, doctor în Teologie, cărturar creștin.
