MARIAN PALAGHIE, PRIMAR OGRA: „NU EXISTĂ PEȘTIȘOR DE AUR SAU MAGIE CARE SĂ NE GARANTEZE DEZVOLTAREA"

Distribuie pe:

Reporter: - Oamenii se străduiesc să-și găsească un loc de muncă care să le aducă cât mai multe venituri. Soluția clasică este munca afară, la străini, care are avantajul câștigului mai bun. În ce măsură consătenii dumneavoastră muncesc în străinătate?

Marian Palaghie: - Cei mai mulți care pleacă afară, la muncă, sunt romii. Țările predilecte sunt Germania, Slovacia și Slovenia, iar sectorul de activitate cel mai accesat sunt muncile agricole. Sunt mulți care lucrează în zona Parcurilor industriale, la Hirschmann, la Azomureș, dar și la CFR. Trebuie constatat că populația este destul de îmbătrânită, iar resursele de forță de muncă nu sunt chiar așa de mari. Sunt mulți pensionari, care și-au făcut datoria, dar continuă să fie persoane active, pe lângă gospodăria personală.

Reporter: - O altă problemă, mult discutată, atunci când e vorba despre relația noastră cu Europa, este aceea a fondurilor europene. Banii aceștia, atât de râvniți, ajung destul de greu în țară și poate chiar mai greu în comunitățile rurale mici și sărace ...

Marian Palaghie: - Când am preluat administrația comunei Ogra, în 2012, nu exista niciun fond european accesat. În momentul de față, avem pe finanțare finalizată două proiecte, pe AFIR și PNDR, unul în curs de finalizare - cămin cultural - alte două pe POR, grădiniță și școli generale, două pe PRDS, investiții de infrastructură în cartierul romilor. Prin Ministerul Dezvoltării, finanțăm alte două proiecte mari, asfaltarea a 18-19 km de străzi și Școala Gimnazială din Ogra, cu șase săli de clasă. Nu ne vom opri aici și eu regret că între 2014-2020, deși aveam pregătit proiectul de canalizare, cu tot ce trebuia, am fost respinși datorită Master planului județean. Deși au trecut, iată, cinci ani, suntem abia în fază de consultanță, la nivel județean. Chiar nu pot aprecia cât mai durează până la execuție. Cert este că noi suntem blocați și nu consider normal să avem apa introdusă, de 12-13 ani, și să nu avem canalizarea. Toată chestiunea aceasta mi-a lăsat un gust amar, pentru că eu nu sunt lăsat să fac și alții nu fac ceea ce au promis.

Reporter: - Partidul pe care-l reprezentați, în Ogra, se află la guvernare. Este, ca să zic așa, echivalent cu a avea peștișorul de aur în mână. Spuneți-mi, vă rog, trei dorințe pe care așteptați ca norocosul peștișor să vi le îndeplinească.

Marian Palaghie: - Nu există, din păcate, niciun peștișor de aur sau mai știu eu ce magie care să ne garanteze dezvoltarea. Dacă tot ar fi să cer, întâi aș cere ca fondurile pentru investiții să fie crescute, apoi aș vrea ca documentațiile care trebuie depuse, pentru acești bani, să nu mai fie atât de stufoase; mi-aș dori continuarea investițiilor pe PNDL și, nu în ultimul rând, accentuarea dezvoltării programelor educaționale. Dascălii trebuie bine instruiți, dar și bine remunerați, iar rezultatele muncii lor urmărite cu atenție. Este inadmisibil ca să mai existe absolvenți care nu știu să citească și să scrie corect...

Reporter: - Ați adus vorba despre educație. Există aici un paradox: pe hârtie, primăria finanțează școala, dar nu are nicio implicare în programul curricular. Fiind o simplă pâlnie, care conduce cursul banilor, de la guvern la școală, primăria nu se regăsește, cu problemele comunității, în programa școlară ...

Marian Palaghie: - Meșteșugită întrebare. Istoria comunităților și a etniilor se face și în momentul actual, la școală. Chiar la noi, pe 29 februarie, s-a desfășurat, la Școala Gimnazială Ogra, Olimpiada județeană de limba romani. Avem și o elevă care s-a calificat pentru faza națională, Angyal Mandita. Răspunzând la întrebarea dumneavoastră, cred că programa școlară ar trebui să fie mult mai atentă la problemele culturale, istorice, sociale și economice ale comunităților locale. Cadrele didactice ar trebui să fie mai bine ancorate în viața comunității.

Reporter: - Probabil că acest deziderat al dumneavoastră ar fi mai ușor de dus la capăt dacă profesorii și, în general, specialiștii care activează în serviciul comunității ar aparține acesteia, ar locui și trăi laolaltă cu ceilalți membri ai localității ...

Marian Palaghie: - Din nefericire, atât la nivelul școlii cât și a celorlalte instituții de infrastructură, ne lovim de acest aspect. 90 % din personalul didactic sunt navetiști. Pe timpuri, era ceva normal ca dascălul, popa, polițistul să fie localnici. Fiind localnici, sau adoptați ca localnici, vor cunoaște și stăpâni mai bine problemele comunității. Aici se impun anumite proiecte, pe lângă partea de salarizare, care e cât de cât în regulă, care să creeze locuințe, un mediu social confortabil.

Reporter: - Pe lângă o educație corespunzătoare, comunitatea necesită și măsuri sanitare și politici corecte și coerente în domeniul sănătății...

Marian Palaghie: - Există, în comună, doi medici de familie, care funcționează în cadrul dispensarului comunal; avem și un cabinet stomatologic, cu un medic bine pregătit. Pregătim un centru medical social integrat, cu aparatura necesară, pentru a crea baza desfășurării politicilor de sănătate. Și în acest caz, lucrăm exclusiv cu navetiști. Mai puțin asistentele, care sunt din localitate.

Reporter: - Planurile dumneavoastră sunt bazate pe mai multe surse de finanțare, dintre care bugetul local nu este deloc de lepădat. Recent ați trecut prin Consiliul local Hotărârea de buget. Cum este acest buget, comparativ ce cele anterioare?

Marian Palaghie: - În comparație cu bugetul pe 2019, bugetul actual este mai mic; la nivelul salarizării menținem același nivel, iar la celelalte sectoare am încercat să dăm prioritate câtorva probleme pe care, din cauza finanțărilor externe, le putem oarecum degaja din cheltuielile noastre. Sunt cei peste 18 km de drum asfaltat, finalizabili anul acesta, care nu au alocați bani pentru reparații sau întreținere. Ne putem astfel axa pe celelalte probleme, fântâni, apă, cămine culturale. Bine gospodărit, avem un buget care acoperă nu doar investițiile, ci și celelalte probleme ale vieții de zi cu zi.

Reporter: - Poate că cea mai dureroasă dintre provocările care stau în fața unui edil este încercarea de a echilibra dezvoltarea durabilă cu politica de păstrare a tradițiilor comunității...

Marian Palaghie: - Am susținut, de-a lungul mandatelor mele, acțiunile culturale cum ar fi Ansamblul de dansuri populare din comună. Încercăm să primenim această formație cu noi tineri, pe măsură ce vechii membri se retrag. Acum sunt 19 tineri prinși în ansamblu, de care se ocupă un consilier local. În partea de activități meșteșugărești, nu am prea avut noi cine știe ce tradiție și nici nu prea am reușit să împământenim una.

Reporter: - Sunteți la al doilea mandat de primar. Probabil că doriți să mai obțineți încă unul; care sunt șansele dumneavoastră de reușită?

Marian Palaghie: - Da, doresc să mai candidez. Cât despre șanse, știți cum este, fiecare crede că el e cel mai bun și, la urmă, populația decide, prin vot. În ce mă privește, sper ca realizările acestor două mandate să fie apreciate și să mă scoată favorit, în cursa pentru un al treilea mandat. Ceea ce-i pot asigura pe consătenii mei este că eu nu voi da niciodată înapoi și voi căuta cele mai bune soluții pentru comunitate.

Reporter: - Partidul din care faceți parte a susținut proiectul a două tururi de scrutin, în alegerile pentru primari; acest proiect a eșuat, dar rămâne pe agenda politicii noastre. Cum vedeți dumneavoastră lucrurile?

Marian Palaghie: - Politica partidului, dar și a mea, presupune participarea unui număr cât mai mare din populație la procesul electoral, ceea ce conferă un grad sporit de legitimitate aleșilor. Actualmente, se pot câștiga alegerile și cu 30% din voturi, chiar mai puțin. La Ogra sunt 21% romi, 22% maghiari, pe lângă populația majoritară de români; deci, din start avem o mare dispersie electorală și e cu atât mai important ca primarul ales să aibă susținerea unei majorități a populației. În ce mă privește, apelez la consătenii mei, să continuăm ceea ce am început, iar această frumoasă primăvară, care se prefigurează, să devină o constantă a dezvoltării comunității din Ogra.

 

Lasă un comentariu