Înconjurat de familie și prieteni, civili și cadre militare active și în rezervă care, precum în fiecare an, i-au pregătit o frumoasă aniversare la Cercul Militar, venerabilul veteran Marin Ștefănescu a împlinit ieri, 10 martie, 100 de ani! Cu aceeași atitudine fermă, dar prietenoasă, cu care ne-a obișnuit, răspândind optimism și un drag de viață pe care l-am întâlnit la toți veteranii care au trecut prin greutățile inimaginabile ale războiului, generalul Marin Ștefănescu își onorează promisiunea pe care ne-a făcut-o în fiecare an, zâmbind, aceea că vom aniversa împreună centenarul său de viață și îi dorim de pe acum, cu drag, mulți ani buni și cu sănătate! Îndrăgitul veteran târgumureșean este modelul nostru de urmat, atât pentru calitățile sale profesionale, cât și pentru latura sa umană, pentru conduita sa în relația cu toți cu cei care au avut prilejul să îl cunoască, fie colegi și prieteni, fie subordonați.
Deja, înainte de aniversare, veteranul Marin Ștefănescu a primit scrisoarea de felicitare din partea Ministerului Apărării Naționale, scrisoare în care, odată cu urările de sănătate și mulți ani de viață înainte, îi sunt adresate mulțumiri pentru dăruirea cu care și-a slujit țara și pe semenii săi, nenumăratele distincții decernate fiind, astăzi, mărturia curajului său.
În data de 10 martie, camarazii săi de la Clubul Ofițerilor de Tancuri Târgu-Mureș, club al cărui președinte de onoare este, de la Asociația Veteranilor de Război și de la Asociația Cultul Eroilor „Regina Maria”, dar și numeroși ofițeri activi din Garnizoana Târgu-Mureș, din cadrul Batalionului 814 Tancuri Turda și din garnizoanele Cluj-Napoca și Bistrița, au fost alături și, împreună cu alți invitați, au avut prilejul să asiste la captivante prezentări ale faptelor de arme și să vizioneze proiecții cu îndelunga și fructuoasa carieră și activitate a sărbătoritului.
Consemnăm însă, și aici, impor-tante repere din cariera sa, înainte de toate demn de menționat fiind faptul că, veteranul Marin Ștefănescu împlinește frumoasa vârstă în anul în care marcăm 75 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, război în care s-a aflat în prima linie a frontului, iar experiența prin care a trecut nu l-a descurajat, ci dimpotrivă, și-a dorit să rămână pentru totdeauna în slujba semenilor, devenind ofițer de carieră de excepție, pasionat de arma Tancuri, în care a ales să se specializeze.
Marin Ștefănescu s-a născut la data de 10 martie 1920, în satul Coborâș din comuna Raciu, județul Dâmbovița, tatăl său, Enache, fiind funcționar, iar mama, Rada, casnică. După absolvirea liceului, la 1 noiembrie 1941, este încorporat militar cu termen redus, în Regimentul 22 Infanterie Târgoviște. Anul următor, 1942, absolvă cursurile de 6 luni ale Școlii Militare de Subofițeri de Rezervă Făgăraș. Este trimis pe front pe data de 4 august 1942, împreună cu regimentul său intrând în focul luptelor de la Cotul Donului. Mai bine de trei luni de zile, tânărul plutonier cunoaște aievea apriga încleștare armată, păstrând vii amintiri pe care și azi ni le povestește în amănunt. În ziua de 19 noiembrie 1942, regimentul său împreună cu o mare grupare de forțe române sunt încercuite și vor lua drumul prizonieratului. Iarna grea rusească i-a prins pe soldații români îmbrăcați în uniforma de vară, deținuți într-un lagăr în apropiere de Volga.
La începutul anului 1943, începe campania de formare a unităților românești cu prizonieri români, pe teritoriul URSS. Se înscrie în Divizia „Tudor Vladimirescu” și începe pregătirea de luptă, sfârșitul războiului era încă departe, iar Transilvania nu era liberă pe tot cuprinsul său.
Marin Ștefănescu este numit instructor la școala de gradați, apoi urmează școala de ofițeri, cu pregătire în aruncătoare de mine în tabăra de instrucție de la Riazan, și este avansat la gradul de sublocotenent. Marea unitate este mutată pe Nistru, unde continuă pregătirea și înzestrarea.
Divizia „Tudor Vladimirescu” este introdusă în luptă, după insurecția armată din 23 august 1944, în depresiunea Sfântul Gheorghe, ostașii săi luptând cu dârzenie în zona Târgu-Mureș, în Oradea, Debrecen, în Munții Tatra, aceeași divizie forțează apoi râul Hron și, cu o parte din forțe, intră în Austria.
Luptător pe frontul de Est și apoi pe frontul de Vest, după pericolele prin care a trecut cu curaj, se întoarce acasă cu un mare interes pentru blindate, tancurile deveniseră o adevărată pasiune a sa și a trecut la această armă. Iată parcursul profesional al tânărului devenit un remarcabil ofițer, cu o carieră de peste 40 de ani: între anii 1944-1945 - comandant companie aruncătoare de mine; 1945-1950 - comandant batalion în Brigada 9 Tancuri București; 1950-1952 - comandant la Bacău; 1952-1953 - comandant Regiment 227 Tancuri și Autotunuri Grele Turda; 1953-1960 - comandant Regiment 236 Tancuri, devenit ulterior Regimentul 2 Tancuri Târgu-Mureș (fostul Regimentul 2 Care de Luptă, glorios în campaniile militare din Est și Vest); 1963-1980 (anul pensionării) - locțiitor pentru logistică la Divizia 6 Mecanizată „Horia, Cloșca și Crișan”, transformată în Divizia 6 Tancuri Târgu-Mureș.
Merite și decorații cu care a fost distins: Coroana României Clasa a II-a, Steaua României Clasa a V-a, Ordinul Apărarea Patriei Clasa a III-a, Meritul Militar clasele a III- a, a II- a și I și încă 24 de medalii acordate pentru meritele sale deosebite, de către autoritățile românești și sovietice.
Îl felicităm pe domnul Marin Ștefănescu și pentru frumoasa sa familie, astăzi fiind un fericit străbunic. Are un fiu inginer, directorul Dănuț Ștefănescu al Agenției pentru Protecția Mediului Mureș, un nepot farmacist și se bucură de doi strănepoți. Realizări frumoase pe tot parcursul vieții sale pe care, cu respect și cu drag, o dorim cât mai îndelungată. În panoplia faptelor de arme, prezența numelor veteranilor care au luptat pentru libertatea generațiilor viitoare, ne face cinste pentru totdeauna, iar în acest an ne onorează să îi cinstim, în mod special, pe veteranii mureșeni, la șapte decenii și jumătate de la Victoria împotriva fascismului.
