CUM ESTE „UCISĂ", A DOUA OARĂ, ECATERINA TEODOROIU (CĂTĂLINA TODEROIU) (VI)

Distribuie pe:

„Misterul" restaurării din Anul Centenar

„Când a fost ridicat monumentul, în urmă cu 84 de ani, au venit mii de oameni în piața care purta numele Ecaterinei Teodoroiu - dar atunci a venit și regele Carol al II-lea la Tg. Jiu. Acum, dacă n-am avut nici un rege prezent (mai „încet", domnule, ca nu cumva să îl „treziți" pe guvernatorul coloniei, Iohannis - n.a.), nici oamenii nu au prea venit. Mă așteptam la mai multă lume" (Adrian Tudor, viceprimar al municipiului Tg. Jiu).           

Greu, foarte greu a fost ca, după trei decenii de așa-zisă libertate, de când România a fost pusă în mod terorist pe orbita desensibilizării planetare (prin revoluția globalistă), în sfârșit autoritățile de la Tg. Jiu să reușească a dezveli oficial, la 14 ianuarie 2019, reabilitatul Mausoleu închinat „eroinei de la Jiu!" Jubileul în cauză, care s-ar fi cuvenit să îi polarizeze pe localnici în cel mai înălțător moment de reflexie și reculegere socială din Anul Centenar, din nefericire nu a stârnit, la o generație căreia i se șterge programatic memoria, efectul public scontat!

Ceea ce doare însă mai tare, lăsându-i la o parte pe uitătorii de Eroi și de Neam, este că, în urma unui „ciudat" aviz ministerial și al „captivității" oficialităților locale față de imaginația artistică a unei „ucenice a lui Brâncuși", la căpătâiul eroinei ortodoxe Cătălina figurează o „cruce", de granit, restaurată după „replica" celei promovate de Milița Petrașcu (scoasă de comuniști) și amplasată unde fusese montată în 1935.

Cultul acesta exclusivist față de artistă, fără ca eroinei să i se respecte credința ortodoxă și dreptul legitim de a avea la mormânt o cruce creștină, i-a determinat pe reprezentanții târgujenilor ca, după ce au făcut un apel public cu scopul de a identifica „crucea" artistei interbelice, să se adreseze istoricilor de artă din Ministerul Culturii și Consiliul Național al Cinematografiei. Ce anume a ieșit, se vede: o „cruce"... culcată, nu în „picioare", despre care unii spun că ar fi o cruce malteză (a cavalerilor ioaniți), iar alții - o cruce patee (a cavalerilor templieri). În ambele cazuri, însă, avem de-a face cu o cruce eretică, ocultă, expresia unor precursori ai globalizării antihristice. Și așa se poate înțelege de ce, pentru globaliștii care conduc lumea, crucea creștină le stă ca un „ghimpe în coastă" și le dă atâta durere de cap!

(Va urma)

Lasă un comentariu