Orice șoc economic lasă o moștenire. Nici noul coronavirus mortal nu va face excepție.
Marea criză economică (1929-1933 - n. trad.) a determinat o atitudine publică plasată sub sloganul: “Nu cheltui tot ce ai, mâine nu știi de ce dai”, care și-a pus amprenta asupra modelelor de producție și consum, vreme de zeci de ani. Hiperinflația din Republica de la Weimar bântuie, încă, politica germană.
Mai recent, criza financiară globală din 2008 a produs o ruptură în rândul unor democrații consolidate, o falie ce încă se face simțită - lucrători plătiți cu salarii de mizerie, din deceniul trecut și până în prezent.
De data aceasta, o urgență de sănătate publică este cea care zguduie economia mondială. În doar câteva săptămâni, oamenii din zonele afectate s-au obișnuit să poarte măști de protecție, să se aprovizioneze cu produse de bază, să anuleze adunările sociale și de afaceri, să renunțe la planurile de călătorie și să lucreze de acasă. Chiar și țările cu relativ puține cazuri iau multe dintre aceste măsuri de precauție.
Astfel de obiceiuri se vor menține mult timp după ce pandemia se va fi sfârșit, acționând ca o frână asupra consumului și ofertei. În ceea ce privește aprovizionarea, producătorii internaționali vor fi nevoiți să se gândească de mai multe ori înainte de a hotărî de unde să cumpere materie primă și unde să-și producă mărfurile - după ce războiul comercial dintre Statele Unite și China a scos în evidență riscurile de a te baza pe o singură sursă de aprovizionare.
În lumea “gulerelor albe” (persoane cu funcții de decizie în instituții de stat sau private - n. trad.), angajatorii au extins opțiunile de telemuncă și programe de lucru flexibile - anunțând o nouă eră, în care munca de acasă, lucrul în ture eșalonate și o mai mare distanță între birouri vor face parte din programul de lucru al angajaților.
“Odată dovedindu-și eficiența, politicile privind munca de la domiciliu, probabil că se vor diversifica și se vor permanentiza”, a spus Karen Harris, director de consultanță al Macain Trends Group Bain din New York.
Universitățile, afectate de interdicțiile de călătorie, își vor diversifica filialele cu studenți străini, iar școlile vor trebui să fie mai bine pregătite pentru a continua educația online, atunci când evenimente neprevăzute vor forța închiderea lor.
Sectorul turismului - zboruri, croaziere, rețele hoteliere - a primit lovitura cea mai cruntă. În timp ce turiștii vor fi, fără îndoială, dornici să exploreze lumea și să se relaxeze, din nou, pe o plajă însorită, este posibil să treacă ceva timp înainte ca industria de profil să-și revină și să poată angaja personalul necesar.
De asemenea, virusul a schimbat, brusc, perspectivele politicii economice și a creat noi priorități. Băncile centrale sunt din nou în regim de urgență, în timp ce guvernele sapă din ce în ce mai adânc ca să găsească bani pentru a susține domeniile cel mai greu lovite. Igiena a devenit prioritară pe agenda guvernelor și a corporațiilor - Singapore, de exemplu, intenționează, deja, să introducă standarde obligatorii în materie de curățenie.
“Acest focar este fără precedent, date fiind incertitudinea naturii sale și impactul social și economic”, a spus Kazuo Momma, fost responsabil pentru politica monetară în cadrul Băncii Japoniei.
Controale mai stricte la granițe, o acoperire mai largă a asigurărilor și modificări de durată în ce privește munca și deplasarea la/de la locul de muncă vor constitui doar câteva dintre schimbările la nivel microeconomic, schimbări ce se anunță de lungă durată, după eradicarea pandemiei, spune Momma.
În China, unde focarul a izbucnit prima dată la Wuhan, la sfârșitul anului trecut, legislativul a impus deja interzicerea totală a comerțului și a consumului de produse din carne de animale sălbatice, pe fondul avertismentelor oamenilor de știință în sensul că noul coronavirus mortal s-a transmis de la animale la om. Se așteaptă adoptarea unor reguli stricte de igienă, fapt ce-i va face pe consumatori să fie mai atenți la cumpărăturile online, la fel cum epidemia de SARS din 2003 a schimbat obiceiurile de cumpărare, oamenii evitând marile centre comerciale/mall-urile.
Un studiu realizat de Bain & Company relevă că, în China, vor avea loc schimbări imediate și substanțiale în domeniul asistenței medicale, întrucât, deja, pe canalele online se fac verificări și tranzacții tot mai prudente, pentru evitarea riscului de contaminări în sălile de așteptare și în saloanele aglomerate ale unităților medicale.
Pe de altă parte, guvernele pot aloca, acum, mai mulți bani pentru asistența medicală, pentru a evita costurile masive, determinate de epidemii, potrivit unui nou studiu privind impactul macroeconomic al virusului, publicat de Instituția Brookings, avându-i ca autori pe Warwick McKibbin și Roshen Fernando de la Universitatea Națională din Australia.
“Comunitatea globală ar fi trebuit să investească mult mai mult în prevenire, în țările sărace”, a spus McKibbin, care a fost și coautor al unei lucrări potrivit căreia epidemia de SARS din 2003 “a confiscat” 40 de miliarde de dolari din economia mondială.
Deoarece nimeni nu știe cum va evolua virusul sau care va fi tributul de vieți omenești și “taxa” finală asupra economiei, specialiștii recomandă prudență în emiterea de previziuni. S-ar putea ca, în linii mari, situația să revină la normal, odată cu eradicarea pandemiei, potrivit laureatului Premiului Nobel Edmund Phelps, de la Universitatea Columbia.
“Cred că majoritatea întreprinderilor și, cu siguranță, giganții industriali din SUA și din alte
părți nu vor întârzia să revină la practicile de afaceri normale”, a spus el.
Economiști precum Paul Sheard, din cadrul Kennedy School al Universității Harvard, avertizează că, deoarece nu există două șocuri economice identice, nu se poate prevedea ce fel de moștenire va lăsa cel cu care ne confruntăm în momentul de față.
Fabrizio Pagani, fost consilier al premierului Italiei, ia drept criteriu șocurile economice anterioare: “Așa-numitul șoc de aprovizionare cu petrol, din anii 70, a dus la adoptarea primelor măsuri de conservare și eficientizare a energiei”, a spus el. “Șocul cererii, determinat de marea criză financiară, a constituit motivul pentru adoptarea unui nou cadru de reglementare, destul de radical, în toate sec-toarele bancare și financiare”.
De această dată, afirmă Pagani, ne putem aștepta la orice fel de schimbări, de la școlarizarea online și învățarea la distanță, până la strategia industrială, deoarece modelele de afaceri existente sunt în curs de re-elaborare.
O triplă convergență - Brexit-ul, războiul comercial SUA - China și, acum, COVID-19 ar putea remodela politicile lanțurilor de aprovizionare a producției pe plan mondial, potrivit lui Michael Murphree, de la Școala de afaceri din Darla Moore a Universității din Carolina de Sud.
Kathryn Judge, expert în piețe financiare și reglementare la Universitatea Columbia, spune că prăbușirea băncilor din SUA, în 2008, a lăsat cicatrici adânci, prin alimentarea de politici dezbinatoare, inclusiv în domeniul dreptului de proprietate imobiliară. Criza actuală - având în vedere că națiunile din întreaga lume iau măsuri de urgență pentru a-i proteja pe cetă-țeni de infecția cu coronavirus - va avea și un astfel de impact.
James Boughton, fost înalt funcționar, timp de zeci de ani, în cadrul Fondului Monetar Internațional, inclusiv ca istoric al Fondului, conchide: “Numai într-o criză, guvernele sunt în măsură să-i adune pe oameni laolaltă și să-i facă să accepte reforme dureroase, dar necesare. Orice criză reprezintă, până la urmă, o nouă șansă!” (sursa - BLOOMBEG; foto - cnn.com, edularidea.com, BBC)
