MAE A ALOCAT O LINIE TELEFONICĂ SUPLIMENTARĂ PENTRU ROMÂNII DIN STRĂINĂTATE…
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a alocat o linie telefonică suplimentară pentru românii din străinătate care se confruntă cu o situație dificilă în contextul pandemiei COVID-19 și repetă apelurile privind evitarea călătoriilor care nu sunt esențiale și recomandarea ca turiștii sau cetățenii români aflați temporar în străinătate să revină de urgență în țară.
“Având în vedere prioritatea constantă a MAE pentru cetățenii români din străinătate, mai ales în contextul actual, în perioada imediat următoare, MAE va continua în mod susținut aceste eforturi, în limitele posibilităților reale de acțiune în teren și a competențelor sale. MAE atrage atenția asupra faptului că, pe măsură ce autoritățile tot mai multor state înăspresc măsurile restrictive de tranzit transfrontalier, capacitatea de acțiune a MAE se reduce în consecință, acestea afectând în mod substanțial posibilitățile de identificare a unor soluții reale pentru facilitarea revenirii în țară a cetățenilor români din străinătate”, arată un comunicat al ministerului transmis AGERPRES.
Începând de marți, MAE a alocat o linie telefonică suplimentară ce poate fi apelată de cetățenii români din străinătate care se confruntă cu situații dificile, în vederea identificării de soluții pentru revenirea în țară.
MAE recomandă cetățenilor români să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul în care se află sau numărul de telefon 004 021 431 2059 pentru notificarea prezenței în statele în care se află la acest moment și comunicarea datelor de contact. Aceste elemente vor permite MAE o mai bună evaluare a situațiilor problematice la acest moment și identificarea de soluții punctuale, împreună cu alte state.
Această linie telefonică vine în completarea numerelor disponibile pentru fiecare misiune diplomatică sau oficiu consular și care sunt disponibile pe pagina de internet a MAE - www.mae.ro/romanian-missions.
Potrivit MAE, până în prezent, au fost realizate multiple demersuri pentru facilitarea revenirii în țară a unor cetățeni români care se aflau în străinătate, fie ca turiști, fie în tranzit, fie în situații de urgență medicală și care au fost afectați în mod direct de măsurile adoptate de către statele în care se aflau, statele de tranzit sau de măsura adoptată de autoritățile române privind suspendarea zborurilor înspre și dinspre Italia.
Prin aceste demersuri și în cooperare cu alte state, de la începutul lunii martie, mai mulți cetățeni români au revenit în siguranță în România:
- 14 studenți români care se aflau în Cehia în cadrul unui program de schimb de experiență au revenit la București la data de 13 martie;
- 17 cetățeni români aflați în Italia în momentul adoptării de către Guvernul de la Roma a măsurii carantinei asupra întregului teritoriu al acestei țări și suspendarea zborurilor de către autoritățile române înspre și dinspre Italia au revenit în țară pe 13 și 14 martie;
- 22 de cetățeni români aflați în Maroc au revenit în țară în perioada 13-16 martie;
- 16 cetățeni români aflați pe vasul de croazieră Costa Magica au revenit în țară în data de 15 martie;
- în aceeași zi, alți 2 cetățeni români care se aflau în Mongolia au revenit în țară;
- 50 de cetățeni români care se aflau pe vasul de croazieră Costa Fortuna acostat în Singapore au revenit în țară la 11, respectiv 16 martie;
- 16 cetățeni români care se aflau pe vasul de croazieră Grand Princess în SUA au revenit în țară pe 12, respectiv 16 martie.
MAE reînnoiește apelurile făcute anterior privind evitarea călătoriilor care nu sunt esențiale și recomandarea ca turiștii sau cetățenii români aflați temporar în străinătate să revină de urgență în țară.
De asemenea, arată sursa citată, din dispoziția ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la nivelul MAE funcționează o celulă de criză care lucrează permanent și coordonează eforturile misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare ale României pentru identificarea de soluții optime pentru diferitele categorii de cetățeni români care se află încă în străinătate fără o posibilitate reală de a-și continua șederea.
Tot din dispoziția ministrului Aurescu, urmare a coordonării cu ministrul de Externe ceh, Tomas Petricek, cu care a avut o discuție telefonică, Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles a făcut demersuri pentru o coordonare la nivel UE în vederea repatrierii turiștilor cetățeni europeni aflați în state din afara Europei.
MAE face apel la cetățenii români de a da dovadă de înțelegere și responsabilitate și de a evalua în mod responsabil oportunitatea călătoriilor în străinătate în acest moment. Astfel de călătorii pot antrena riscuri majore, periclitând siguranța cetățenilor și posibilitatea acestora de revenire în țară.
Totodată, MAE face apel la cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate de a respecta cu strictețe recomandările autorităților din aceste state și subliniază că deplasările către România nu sunt recomandate. Aceste deplasări pot fi afectate de restricțiile impuse de statele de tranzit și pot constitui un factor suplimentar de propagare a infecției cu noul coronavirus, punând astfel în pericol siguranța celor de acasă.
PEDEPSE DE PÂNĂ LA 15 ANI DE ÎNCHISOARE PENTRU ZĂDĂRNICIREA COMBATERII BOLILOR
Pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, dacă fapta duce la decesul uneia sau mai multor persoane, prevede proiectul de OUG de modificare a Legii 286/2009 privind Codul penal, adoptat de Guvern, la propunerea Ministerului Justiției.
Potrivit documentului, se modifică articolul 326 privind falsul în declarații, prin majorarea minimului special în cazul infracțiunii tip și introducerea unei forme agravante la alineatul (2), respectiv “fapta prevăzută la alineatul (1), săvârșită pentru a ascunde existența unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă”.
De asemenea, s-a decis modificarea conținutului articolului 352 - zădărnicirea combaterii bolilor, prin introducerea unor noi fapte în sfera dreptului penal și prin majorarea limitelor de pedeapsă.
Astfel, se arată în proiectul adoptat, la alineatul (1) se incriminează, distinct de producerea sau nu a unei urmări, nerespectarea dispozițiilor autorităților privind carantina sau spitalizarea, urmând a se pedepsi cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
La alineatul (2) al aceluiași articol, legiuitorul a stabilit o majorare a pedepselor pentru persoanele care, nerespectând măsurile dispuse, determină răspândirea unei asemenea boli, fapta fiind pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani.
O altă modificare adusă legii prevede sancționarea cu până la 15 ani de închisoare pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, dacă fapta duce la decesul unei persoane.
“O serie de noi texte propuse vizează noi forme de agravare, fie cu privire la persoanele care cu bună știință săvârșesc fapte prin care transmit o boală infectocontagioasă, fie cu privire la consecințele care pot consta în vătămarea corporală sau moartea uneia sau mai multor persoane. Textele propuse sunt următoarele: (3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (5) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (6) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (7) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (3) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”, potrivit proiectului de OUG.
De altfel, s-a stabilit și o incriminare nouă - articolul 352 indice 1, respectiv “a omisiunii declarării unor informații esențiale pentru depistarea și izolarea la timp a persoanelor infectate sau suspecte că ar fi infectate cu o boală infectocontagioasă”, care va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
“ECONOMIA TREBUIE SĂ FUNCȚIONEZE, MAI ALES ÎN SECTOARELE-CHEIE”
Economia trebuie să funcționeze în această perioadă, mai ales în sectoarele-cheie, a evidențiat, ieri, premierul Ludovic Orban, care a solicitat tuturor companiilor să ia măsuri de protecție a angajaților și a arătat că toate instituțiile statului trebuie să funcționeze la capacitate maximă.
“Economia trebuie să funcționeze, mai ales în punctele-cheie, în domeniul energiei, în domeniul furnizării de utilități, de servicii publice, toate instituțiile statului trebuie să funcționeze la capacitate maximă, toată zona medicală, toată zona de aprovizionare a populației, toată zona comercială trebuie să funcționeze la deplină capacitate, pentru a asigura condiții normale de aprovizionare, pentru a asigura furnizarea tuturor serviciilor, utilităților necesare pentru funcționare. Ca atare, solicit tuturor companiilor să ia măsuri de protejare a angajaților”, a transmis Orban.
El a adăugat că Guvernul a urmărit cu “mare atenție”, încă de la începutul declanșării epidemiei, fiecare evoluție și a luat măsuri.
“Păstrăm aceeași mobilizare și suntem pregătiți, în funcție de evoluții, să luăm orice măsuri pentru a proteja sănătatea populației. În perioada următoare, am solicitat ministrului Sănătății, ministrului Afacerilor Interne și celorlalți miniștri implicați, o mobilizare și mai bună, întărirea capacității Direcțiilor de Sănătate Publică. Trebuie să vă spun că am găsit Direcțiile de Sănătate Publică aproape în moarte clinică și am dispus măsuri pentru întărirea capacității Direcțiilor de Sănătate Publică: angajarea de personal, fie rezidenți, fie medici, din rețeaua școlară, fie personal din alte entități, care are capacitatea de a desfășura activități, de exemplu, de la casele județene de sănătate. De asemenea, eventual, medici care funcționează în spitale care nu sunt în prima linie a bătăliei cu coronavirusul”, a declarat Ludovic Orban.
Potrivit acestuia, va fi crescut și numărul de medici epidemiologi.
“Am crescut și vom crește constant numărul de epidemiologi care sunt implicați în anchetele care se desfășoară, pentru că de viteza cu care se desfășoară anchetele epidemiologice, atunci când se constată o persoană că este diagnosticată pozitiv, și de viteza de adoptare a măsurilor depinde reducerea răspândirii virusului în comunitate”, a spus Orban.
Șeful Executivului a subliniat că a cerut MAI să ia “măsuri energice” pentru respectarea izolării la domiciliu și a carantinei.
“Am solicitat Ministerului de Interne, mai ales odată cu preluarea Poliției locale, să ia măsuri energice pentru respectarea izolării la domiciliu și a carantinei, dacă este necesar, inclusiv prin echipe mobile de jandarmi, care să se deplaseze și să verifice la fața locului, în cât mai multe localități, modul în care se respectă izolarea la domiciliu și, împreună cu reprezentanții administrației locale, cu primarul, cu angajații primăriilor, pe baza situațiilor existente, să ia toate măsurile care se impun, inclusiv măsuri drastice de sancționare, fie prin amenzi contravenționale, fie prin constituirea de dosare penale”, a afirmat premierul.
Un alt obiectiv major îl reprezintă pregătirea spitalelor pentru a putea fi asigurate condiții de tratament cât mai bune în cazul creșterii numărului de persoane infectate.
“Pregătim treptat spitalele, în funcție de nivelul de răspândire, astfel încât să creștem capacitatea de tratare în toate spitalele care au efectiv posibilitatea și condițiile pentru a putea trata pacienți”, a indicat premierul.
GUVERNUL A DECIS SĂ ASIGURE PLATA ȘOMAJULUI TEHNIC ÎN PROPORȚIE DE 75% DIN SALARIUL BRUT
Guvernul a decis să asigure plata șomajului tehnic în proporție de 75% din salariul brut, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut, a declarat, ieri, prim-ministrul Ludovic Orban.
“O altă măsură foarte importantă pe care am luat-o este aceea de a asigura plata șomajului tehnic, plata angajaților care intră în șomaj tehnic din bugetul Ministerului Muncii, prin intermediul ANOFM, prin bugetul de șomaj. Practic, aici am luat această decizie pentru că este clar că foarte multe companii sunt afectate direct sau indirect de epidemie și multe companii, pentru că li s-au redus veniturile, li s-au redus încasările, cifra de afaceri, nu au veniturile necesare pentru a asigura plata salariilor angajaților și exista riscul ca angajații să fie trimiși în șomaj, să fie dați afară utilizându-se cazul de forță majoră sau să li se suspende contractele de muncă. Decizia este de a plăti din bugetul fondului de șomaj 75% din salariul brut, cât este, practic, indemnizația lunară pentru perioada de șomaj tehnic, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut”, a anunțat Orban.
Premierul a explicat că măsura vizează două categorii de angajatori: “Prima categorie de angajatori este aceea care a fost afectată direct de măsuri restrictive care au fost dispuse de autorități în situația de urgență. Dau exemplu hoteluri, restaurante, cafenele, instituții de spectacole, prin suspendarea activității pe perioada situației de urgență. Practic, acești angajatori, aceste companii sau alte categorii de angajatori, ca urmare a măsurilor restrictive adoptate de autorități în baza decretului pentru situații de urgență, este clar că nu își pot plăti angajații, pentru că și-au întrerupt temporar, total sau parțial activitatea. Ca atare, angajații acestor companii vor beneficia de plata indemnizației pentru șomajul tehnic de 75%”.
El a adăugat că a doua categorie de companii sunt cele care nu au fost afectate direct de măsuri restrictive dispuse de autorități pentru a reduce riscul de răspândire a COVID-19, ci de consecințe ale epidemiei de coronavirus.
“Pentru a putea beneficia de această plată pentru salariații pe care nu își mai pot permite să îi plătească ca urmare a afectării activității, companiile vor trebui să depună o declarație pe proprie răspundere, iar condiția de acordare este să li se fi redus veniturile, să le fi scăzut cifra de afaceri cu un procent de minim 25%”, a spus prim-ministrul.
Șeful Executivului a explicat că, în situația în care Guvernul ar fi susținut plata salariului într-un anumit procent, s-ar fi instituit obligația angajaților de a se duce la muncă.
“Dacă am fi ales măsura activă de a susține plata salariului într-un procent, printr-o măsură activă din bugetul fondului de șomaj, am fi instituit obligația acestor angajați de a se duce la muncă, de a intra în contact.
Or, am considerat că este, pe moment, pentru situația de urgență, mult mai utilă măsura de a plăti acest șomaj tehnic, neobligându-i să se ducă la serviciu și oferindu-le posibilitatea să stea acasă și să evite contacte sociale care ar fi putut să crească riscul de contaminare”, a menționat Orban.
GUVERNUL A DECIS SĂ MAJOREZE PLAFONUL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU IMM-URI
Guvernul a decis să majoreze plafonul de garantare a creditelor pentru IMM-uri cu 5 miliarde de lei, a anunțat, ieri, premierul Ludovic Orban.
“Am decis, prin ordonanță de urgență, să majorăm plafonul de garantare a creditelor pentru IMM-uri, prin intermediul Fondului de garantare. Majorarea plafonului am putut să o facem, în primă fază, cu 5 miliarde (de lei - n.r.). Suntem pregătiți să majorăm acest plafon cu încă 5 miliarde dacă e necesar și, de asemenea, dacă va fi necesar, să ne ducem până la o majorare cu 15 miliarde a plafonului de garantare. Practic, garantăm credite pentru investiții și pentru asigurarea capitalului de lucru. Dobânda pentru ambele produse este subvenționată în proporție de 100%. De asemenea, garanția funcționează pentru 90% din credite, în cazul creditelor până într-un milion și garanția va fi de 80% pentru creditele de un milion”, a declarat Orban.
El a adăugat că s-a mai stabilit să se asigure rambursarea TVA până în limita sumei de 9 miliarde lei, pentru a asigura injecții de capital către companii, pentru a le putea permite celor care își desfășoară activitatea să beneficieze de fondurile necesare pentru funcționare.
“De asemenea, am stabilit ca la rectificarea bugetară să asigurăm creșterea bugetului alocat pentru decontarea concediilor medicale. Ne-am propus să alocăm sumele de bani pentru decontarea sumelor cheltuite de angajator pentru plata concediilor medicale, astfel încât să beneficieze companiile de acest influx de capital de care au nevoie în această perioadă”, a informat prim-ministrul.
PROIECT DE LEGE - SUSPENDAREA, LA CERERE, A RATELOR BANCARE…
PSD a depus, ieri, în Parlament, un proiect de lege care prevede suspendarea, la cerere, a tuturor obligațiilor de plată către bănci în ceea ce privește creditele și dobânzile aferente.
Potrivit unui comunicat de presă remis ieri AGERPRES de PSD, măsura este valabilă atât pentru companii, cât și pentru persoanele fizice și se aplică tuturor creditelor bancare contractate până la data de 19 martie 2020, inclusiv.
“Suspendarea ratelor bancare va opera până la finalul anului 2020. Durata contractuală se va prelungi corelativ. PSD consideră că măsurile anunțate de Guvern pentru sprijinirea economiei sunt mai degrabă măsuri de tatonare, care nu răspund nevoilor urgente ale firmelor și populației”, se arată în comunicat.
Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, potrivit comunicatului, că “Guvernul trebuia să ia măsuri curajoase, ferme și clare de susținere a populației și a mediului de afaceri”.
