Reporter: - Dacă ați face o sinteză, pe repede înainte, care ar fi direcțiile de forță în dezvoltarea comunei?
Ilie Șuta: - O cale, cât de lungă, e formată din pași mărunți; dacă o luăm pas cu pas, avem destule lucruri realizate, precum pasarela peste Mureș, terenul de sport, capelele mortuare din Dătășeni și Petrilaca; nu pot omite trotuarele, peste 2 km în Cuci; există proiecte propuse și câștigate, în Petrilaca și Orosia, pe linia asfaltărilor, la fel în Dătășeni. La Petrilaca și Orosia vorbim de 7 milioane și două sute de mii, la Dătășeni de 2 milioane și o sută de mii; numai trotuarele din Dătășeni au costat 70.000 de euro. Nu pot uita despre contractul privind intabularea terenurilor, chestiune care interesează pe toată lumea. Într-o primă fază, care costă cam 160.000 lei, stabilim starea terenurilor pentru aceia care urmează a fi despăgubiți, în urma lucrărilor autostrăzii. Am fost deja la Prefectura Cluj, chiar săptămâna trecută, unde ne-am reunit, comune din Mureș, Alba, Bistrița și Cluj, în chestiunea intabulării intravilanului, dar și a extravilanului, care ne-ar ajuta, inclusiv pentru accesarea fondurilor europene. Nu va mai trebui să meargă lumea la notar, la topograf... Cam în două săptămâni îi dăm drumul, pe teren, căci sunt niște reguli de cunoscut și respectat, care necesită ședințe, de la sat la sat.
Reporter: - Încet, încet, lumea rurală intră în hora urbanizării; acest proces nu e liniar și nici lipsit de dificultăți, iar oamenii trebuie pregătiți din vreme...
Ilie Șuta: - Avem grijă ca oamenii să fie cât mai conștienți de direcțiile modernismului și ale urbanizării. Recent am organizat o acțiune de conștientizare a modului de selectare a gunoiului. Pubelele, pe categorii de deșeuri, sunt deja instalate, în fiecare sat; noi am încercat să-i obișnuim pe copii cu folosirea lor, în cadrul unei acțiuni, care va continua și de acum încolo. Dorim să arate cât mai bine și satele noastre. Am plantat flori, trandafiri, cam patru mii de fire, flori care sunt întreținute cu ajutorul copiilor de școală, am plantat tei, pe aliniamentele de drum.
Reporter: - Pe calea aceasta, a urbanizării, au apucat mai toate comunitățile rurale. Este, poate, interesant să vedem cum se împacă acest parcurs al modernismului cu tradiționalismul
lumii țărănești...
Ilie Șuta: - Modernismul, urbanismul sunt destul de greu de împăcat cu tradiționalismul. Noi am avut o întreagă tradiție a acțiunilor culturale, pe care am dori s-o ducem mai departe. Mărturie stau diplomele și premiile obținute de formațiile noastre folclorice, de-a lungul vremii. Eram nelipsiți de la Festivalul Jocului din Bătrâni; formația de dansuri din Dătășeni, cu patrusprezece perechi de dansatori, aproape că a dispărut, căci mai sunt doar două perechi. De șapte-opt ani, ne tot străduim să legăm acest ansamblu, de la o generație la alta. Din păcate, nu am prea reușit, în ciuda faptului că era o formație renumită, chiar prin participările la festivaluri interne, dar și internaționale. După terminarea studiilor, tinerii pleacă afară, la muncă, în Spania, Italia, Franța. Lucrează în agricultură, construcții, ca șoferi, mă rog, ce găsesc. Dar noi nu am reușit să reînnodăm complet tradiția acestei formațiuni folclorice, deși avem costume, instructori și tot ce ne trebuie, mai puțin doritori să se manifeste. O altă acțiune, în plină desfășurare, este restaurarea bisericuței de lemn, care este monument istoric, datând de pe la 1700. De vreo zece-cincisprezece ani, mă străduiesc să repar această biserică. Aici au existat doar patru familii românești, care au putut construi o biserică, cum să nu putem noi, acum, barem s-o întreținem. Am sperat să putem face ceva, cu prilejul Centenarului, să primim ceva fonduri, nu s-a putut. Din păcate, doar studiile privind reconstituirea și expertizele necesare, plata experților costă mai mult decât operațiunea în sine. Eu, ca primărie, nu pot face mare lucru, fiind vorba despre un monument istoric, care aparține bisericii ortodoxe; cu ajutorul consilierilor, ne-am propus să sprijinim biserica pentru a pune măcar șindrila.
Reporter: - La dezvoltarea durabilă a unei comunități își aduc aportul nu doar primăria și consiliul local, ci și specialiștii, care activează în diferitele sectoare de activitate. Din nefericire, tendința actuală este ca aceștia să fie, într-o proporție covârșitoare, navetiști...
Ilie Șuta: - Este adevărat, dar naveta de la Luduș sau de la Iernut, până aici, nu este o așa mare corvoadă...
Reporter: - Bine, dar e important ca ei să fie oameni de-ai locului...
Ilie Șuta: - Asta așa este, avem totuși mare noroc cu asistentele medicale, care asigură starea de sănătate a populației; ele sunt localnice, fiind zi și noapte la datorie. Noi, ca să zic așa, ne-am făcut partea noastră, din datorie, am înfrumusețat comuna, am plantat flori și arbori, am instalat 50 de bănci, am pus coșuri de gunoi, pe aliniamente de drum și în fața instituțiilor publice. Am pus pe picioare sistemul de supraveghere, cu 25 de camere; aici ar mai trebui instalate câteva, să acoperim și ultimele zone, cu unghiuri moarte. În timp, sistemul și-a dovedit utilitatea, reușind să prindem câțiva infractori, cu ajutorul camerelor de luat vederi...
Reporter: - În aceste condiții, care este evoluția demografică a comunei?
Ilie Șuta: - Ca peste tot, populația este în scădere; la Dătășeni aveam clasele I-IV și grădiniță, le-am concentrat în Cuci, la fel stăteau lucrurile și la Orosia, doar Petrilaca mai ține steagul sus, acolo mai avem clasele primare și grădinița. La Cuci avem grădiniță, clase primare și gimnaziale...
Reporter: - Sunt destule problemele cu care se confruntă comunitățile rurale. Care ar fi cele mai acute, de nesuportat, pentru dumneavoastră?
Ilie Șuta: - Ar trebui ca administrația comunelor să nu mai fie politizată în halul în care este acum. Interesele politice primează și nu e tocmai bine. Patru ani sunt unii, la guvernare, apoi vin alții, care șterg tot ce au zis și făcut primii. O luăm, întotdeauna, de la capăt și așa nu se mai poate. Nu văd de ce, măcar la nivelul partidelor mari, reprezentative, nu s-ar conveni asupra unor politici rurale unitare. Vedem prin ce trecem, criza coronavirusului, conflicte europene și mondiale; de ce nu putem stabili măcar zece priorități de dezvoltare, care să nu țină cont de orientarea politică de stânga sau de dreapta.
Reporter: - Pentru că tot vorbeați despre perspectiva dezvoltării, în plan personal, doriți să continuați această luptă, adesea surdă, pentru propășirea comunității Cuci?
Ilie Șuta: - Da! Doresc să candidez pentru un nou mandat și să duc la bun sfârșit toate proiectele, fie începute, fie aflate în stadiu preliminar. Din discuțiile cu consătenii, am constatat dorința celor mai mulți de a continua împreună. Sunt și oameni împotrivă, că așa e situația, dar asta nu mă dezarmează. Am să fac tot ceea ce mi-am propus, pentru dezvoltarea comunității, pentru un nivel de viață mai bun și speranțe materializate, în rândul consătenilor mei.
