Berlin, 29 martie 2020. Institutul de Virusologie, Robert Koch, transmite următoarele date:
- infectați 52.547 (+3.965 față de ziua precedentă), decedați 389 (+68);
Între timp, în SUA (cea mai mare creștere), numărul a depășit 100.000, în Italia 90.000 (+6.000), în Spania 70.000 (+8.000), cea mai ridicată cotă a decedaților de până acum fiind de aproximativ 10.000 în Italia.
Avioanele special echipate, aducând pacienți din Italia și Franța, continuă să aterizeze pe aeroportul din Köln (Westfalia de Nord), la numai 30 de km. de epicentrul răspândirii virusului din Germania. RKI avertizează că, totuși, cu toată capacitatea și infrastructura solidă a sistemului medical german, există temeri ca acesta să nu mai facă față în momentul în care se va ajunge la punctul maxim.
Faptul că Germania are un număr mic de decedați, raportat la cel al contaminațiilor, se datorează eficienței metodelor de profilaxie, tratamentului simptomatic și al celui care vizează bolile cronice și de risc ale pacientului.
În cadrul măsurilor restrictive de combatere a virusului, nemții acordă un rol prioritar izolării bătrânilor de copii (sunt doar purtători de viruși), fără să interzică sau să limiteze în timp ieșirea acestora din casă în vederea aprovizionării; se practică tradițional și aprovizionarea acasă, punctele alimentare mici fiind în număr mai mic decât în România.
Referitor la ceea ce va urma în România, stabilirea unei prognoze este extrem de dificilă folosind numai elementele de calcul analitic, chiar și formulele empirice ca premize, din cauza condițiilor specifice, imprevizibile care apar pe parcursul desfășurării acestui proces. Ne putem însă prevala de elementul primordial în această situație care este experimentul; îl avem și putem chiar încropi un model Covid-19.
1. Modelul italian - catastrofal
Nu s-au luat cele mai elementare măsuri preventive, până la data apariției focarului de infecție, care s-a dezvoltat ulterior nestingherit inițial în orașul Bergamo, în urma meciului de fotbal cu echipa din Valencia, la care au asistat zeci de mii de spectatori.
Rezultatul îl cunoaștem și sperăm să nu ajungem în această situație cauzată de:
- iresponsabilitate, lipsă de conștiință, indisciplină totală a populației.
- prăbușirea sistemului medical în urma „avalanșei create".
- lipsa echipamentului adecvat de protecție care a determinat inițial infectarea masivă a cadrelor medicale.
- incapacitatea unei testări și diagnosticări eficiente, care în aceste condiții nu mai avea niciun sens.
Graficul de dezvoltare (curba lui Gauss) a urmat o traiectorie lentă de creștere în prima fază (2-3 săptămâni), continuând apoi brusc, aproape paralel cu axa verticală.
2. Modelul coreean - cel mai eficient
S-au practicat din timp măsuri restrictive de izolare și de protecție. Testarea masivă, 20.000 teste pe zi (140.000 pe săptămână), și derularea eficientă a anchetelor de diagnosticare au permis o monitorizare perfectă a situației.
Nu mai este cazul să vorbim despre conștiință, echipamente, infrastructură etc. Fără echivoc, e modelul care ar fi trebuit să-l urmeze toate celelalte țări afectate de pandemie. Coreenii au reușit chiar să continue în această perioadă activitatea economică.
3. Modelul chinezesc - cel mai rapid
Au rezolvat problema în mai puțin de 2 luni:
- măsuri extrem de severe (criticate de Vest).
- disciplină și conștiință confucianist-comunistă.
- sistem medical solid.
- sacrificii în rândul cadrelor medicale (prima victimă, medicul care a avertizat asupra situației).
După modul în care au gestionat confruntarea cu virusul, au primit în final aprecierile laudative ale Organizației Mondiale a Sănătății.
Curba de distribuție (numărul de infectați pe durată), denumită și „Cocoașa dromaderului", ne arată în prima parte (începând cu 1 februarie), o creștere progresivă ușor convexă, care după 17 zile ajunge la primul maxim. Coboară ușor și apoi urcă exponențial în etapa a doua (25 zile), la „maximum-maximorum", având forma curbei lui Gauss. Împreună cu partea descendentă a curbei, totul a durat mai puțin de 2 luni până la minimum, care reprezintă prima zi fără nici o victimă infectată.
Încercând prin extrapolare, specialiștii chinezi au prefigurat graficul de contaminare ulterioară, în principiu, pentru celelalte țări, făcând o translație pe abscisă; noua origine a coordonatelor devine noul punct de plecare. După cele spuse mai sus, aplicarea în practică depinde de mulți factori aleatori.
Germanii propun o altă variantă, încercând aplatizarea (temperarea) „Clopotului lui Gauss", care înseamnă diminuarea numărului de infectați, prin reducerea amplitudinii pe verticală și prelungirea intervalului de timp pe axa orizontală.
