“INFRACȚIUNILE MOTIVATE DE URĂ POT AVEA UN IMPACT NEGATIV EXTREM ASUPRA VIEȚILOR PERSOANELOR ȘI COMUNITĂȚILOR VIZATE”

La zece ani de la adoptarea Deciziei cadru 2008/913 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, în România încă nu este cunoscut numărul real al infracțiunilor motivate de ură, precizează Institutul pentru Politici Publice (IPP), organizație neguvernamentală ce militează pentru creșterea calității proceselor de elaborare a politicilor publice în România.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în parteneriat cu Institutul pentru Politici Publice, a implementat, în perioada octombrie 2018 - martie 2020, proiectul “10 ani de Implementare a Deciziei Cadru UE privind rasismul și xenofobia în România: provocări și abordări noi a acțiunilor privind infracțiunile motivate de ură” - NoIntoHate2018 finanțat de Comisia Europeană, prin programul JUST/REC-AG-2017/REC-RRAC-HATE-AG-2017, conform Contractului de finanțare nr. 809349. Proiectul a beneficiat de un buget total în valoare de 242.840 Euro.

Combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal în România

Proiectul a urmărit identificarea deficiențelor în aplicarea Deciziei Cadru 2008/913 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei, prin intermediul dreptului penal în România, respectiv a măsurilor ce se impun pentru îmbunătățirea înregistrărilor/raportărilor infracțiunilor motivate de ură și, implicit, pentru prevenirea acestora. Astfel, transpunerea deciziei-cadru în legislația primară din România s-a realizat corect și complet. În schimb, legislația secundară, în special cea care ar putea conduce la o fundamentare mai riguroasă a politicilor penale de reprimare a fenomenului infracțional motivat de ură prin furnizarea de date statistice corecte, complete și riguroase, necesită îmbunătățiri, menționează IPP, organizație ce își propune să sprijine un proces transparent și eficient de elaborare a politicilor publice în România.

Măsuri pentru o implementare eficientă

În urma documentării/activităților/discuțiilor cu autoritățile publice derulate pe parcursul proiectului, principalele măsuri pentru o mai eficientă implementare în România a Deciziei-cadru vizează: derularea de campanii de informare/conștientizare atât în rândul comunităților cu risc sociologic ridicat de a deveni victime, cât și în rândul populației cu privire la atribuțiile autorităților represive ale statului, în materia combaterii infracțiunilor motivate de ură, inclusiv obligația acestora de înregistra distinct mobilul lor, cu atât mai mult atunci când victimele fac astfel de precizări; formare profesională continuă, cu precădere a forțelor de ordine, dar și a personalului administrativ în materie de colectare de date statistice; îmbunătățirea sistemului de colectare de date, inclusiv prin colectarea lor dezagregată, precum și a înregistrării/raportării incidentelor, se arată în Comunicatul de presă al IPP.

“Infracțiunile motivate de ură pot avea un impact negativ extrem asupra vieților persoanelor și comunităților vizate - mai grav față de alte tipuri de infracțiuni. Agresarea identității sociale a unei persoane rănește la nivel mental și psihologic. Aceasta poate afecta, de asemenea, comportamentul persoanelor vizate și poate deteriora calitatea vieții lor, prin faptul că ei încearcă să evite repetarea victimizării ca urmare a infracțiunii motivate de ură. Codul penal român include unele din cele mai cuprinzătoare prevederi din Europa privind combaterea infracțiunilor motivate de ură”, susținea Paul Iganski, Profesor de Criminologie & Justiție Penală la Facultatea de Drept a Universității din Lancaster, Marea Britanie.

Lasă un comentariu