În articolul precedent am prezentat 3 modele: modelul italian, catastrofal (nu se recomandă), modelul coreean foarte eficient, modelul chinezesc eficient și pe durata cea mai mică, în lupta de combatere a virusului Corona. Chinezii au câștigat lupta (poate nu războiul), în mai puțin de 2 luni, începând cu 21 ianuarie.
Europenii luptă de 2 luni și nu au reușit să se apropie încă de punctul maxim al Curbei lui Gauss, reprezentând grafic modul de răspândire a unui virus care nu mai este dispus să respecte regulile clasice. În Italia, țara cea mai năpăstuită, “lupta se dă la baionetă”, fără șanse de izbândă pentru cei care au fost total lipsiți de o strategie de prevenire a unei asemenea situații.
Modelul german. Este interesant faptul că nemții au preferat să adopte o variantă mult mai “domoală” decât chinezii, oferind adversarului posibilitatea de a se desfășura într-un timp mai lung, cu o virulență mai mică, flancat de măsuri paliative, limitând numărul victimelor datorită unui sistem sanitar robust. Rămâne de văzut dacă adversarul acceptă această “cursă”.
Aceasta se transpune grafic în distribuția Curbei lui Gauss, printr-o aplatizare a curbei reprezentând numărul celor infectați în funcție de durată, adică prin diminuarea amplitudinii pe verticală și prelungirea intervalului de timp pe orizontală.
De fapt, germanii au preluat modelul coreean adaptat la disciplina și ritmul propriu mai lent. Pe lângă măsurile restrictive de izolare, au încercat să mărească numărul testelor, peste 300.000 pe săptămână (coreenii cu 200.000, românii cu doar câteva mii pe săptămână, în cazul cel mai fericit). Este ciudat faptul că nu s-a aplicat obligativitatea purtării măștii decât în spitale sau de cei infectați, sub amendamentul că “măștile obișnuite”, prin condensul format ar crea un mediu propice de propagare a virusului (poate să fie și o speculație datorită lipsei masive a măștilor care erau importate din China).
Infrastructura sistemului sanitar este foarte bună. Directorul Spitalului Charite (aici lucrează și prof. dr. Michael Dandel din Tg. Mureș), declară că, pe lângă spațiul disponibil de aici, există în Berlin încă 38 de spitale care pot să primească un număr mare de pacienți contaminați.
Evoluția pandemiei în Germania
Prima lună, februarie, se desfășoară într-o progresie aritmetică, secvențială, exceptând ultima săptămână:
- primele 3 zile, număr infectați - 8; 10; 12;
- următoarele 4 zile stagnează 12/zi;
- următoarele 4 zile stagnează, urcând apoi 13, 14, 15;
- ultimele zile face un salt 33; 46; 51; 88 pe zi.
A II-a lună, martie, creștere exponențială cu momente de “respiro”:
- prima săptămână 149; 168; 201; 262; 555; 795; 902, infectați fără niciun decedat;
- 09.03. a.c., 1.139 infectați (+237 față de ziua precedentă, deci pe zi);
- în următoarele zile, în crescendo (creșteri de la +802 la +2.958), se ajunge la 11.000 de infectați;
- 21.03. a.c., 16.662 (+2.705) se observă o ușoară scădere - “respiro”, 47 de decedați;
- 22.03. a.c., 18.610 (+1948) - “respiro” mai mare, 55 de decedați. Este momentul în care Institutul de Virusologie Robert Koch anunță pripit apariția semnelor de aplatizare a curbei de creștere. Anunțul e rapid mediatizat, provocând ieșirea în număr (totuși mic) a populației pe stradă.
- 23.03. a.c., 22.672 (+4.062), acesta este de fapt momentul adevărului.
- 24.03. a.c., 27.436 (+4.734), decedați 123. După această neglijență RKI pierde șefia gestionării situației, fiind înlocuit temporar de Institutul de Virusologie Charite.
- 27.03. a.c., 42.288 (+5.780), decedați 253, vindecați peste 5.000. Inst. R. Koch nu se mai prezintă la conferința de presă, totul este preluat de Ministerul Sănătății; în prim plan apare Inst. Vir. Charite, mediatizat.
- 28.03.a.c., 48.582 (+6.294), decedați 325. Datele cuprind anumite inexactități, justificate prin faptul că landurile n-au transmis la sfârșit de săptămână integral situația (probabil pentru a nu panica populația). În paralel, Universitatea John Hopkins transmite valori cu aproximativ 6.000 infectați mai mari decât RKI-german. Se reiterează măsurile de restricție impuse în faza inițială. Merkel transmite un Video din carantină, făcând un nou apel la populație: “Încă puțină răbdare”. A reușit să treacă peste al II-lea test negativ. Despre viitorul potențial cancelar F. Merz, testat pozitiv, nu mai apare nici cea mai mică informație!
- trei zile de “respiro” (în medie +4.500 infectați pe zi), nr. decedați se ridică la 583.
- 01.04. a.c., 67.366 infectați (+5.453), 732 decedați (+169 față de ziua precedentă).
- 02.04. a.c., 73.522 infectați (+6.156), 872 decedați (+140). Reapare RKI la conferința de presă. Numărul pacienților decedați crește în ultimele zile din cauza infectării câtorva cămine de bătrâni în care nu s-au luat măsurile corespunzătoare, iar personalul format în mare parte din străini este în deficit.
Din datele culese în fiecare zi, rezultă graficul dezvoltării virusului (pozat și pe Site), aflat încă pe ramura ascendentă (aprox. la 1/3 față de punctul maxim).
Deocamdată, aplatizarea curbei nu are efectul scontat. Este însă semnificativ numărul confortabil al celor vindecați și cel în ușoară creștere al decedaților. Se încearcă în continuare mărirea capacității de testare. Germania se bazează mult pe infrastructura, personalul și dotarea sistemului medical. E interesantă și apariția “izoletei românești” folosită la transportul pacienților cu risc mare de transmitere a agenților patogeni (în Germania, mai mult cu helicopterul).
Prin comparație, situația din România este deocamdată imprevizibilă, datorită lipsei de monitorizare, care depinde hotărâtor de capacitatea de testare a pacienților și de numărul (enorm) celor aflați în izolare. Numărul celor infectați, în momentul de față la valori mici, poate să explodeze și datorită infrastructurii slabe a sistemului sanitar, lipsei de dotare cu echipamentul corespunzător de protecție și, nu în ultimă instanță, a lipsei personalului calificat. Cel puțin, în 10 spitale din România virusul face ravagii și în cadrul personalului medical.
