SECRETARUL GENERAL AL ONU: “ESTE CEA MAI GRAVĂ CRIZĂ CU CARE NE CONFRUNTĂM DE LA CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL”

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat, săptămâna trecută, într-o conferință de presă virtuală, că planeta nu reușește să lupte coordonat împotriva coronavirusului și că s-a înregistrat tendința “ca fiecare să meargă pe drumul său”. “Suntem departe de a dispune de un pachet global pentru ajutarea statelor în curs de dezvoltare”, a mai spus oficialul ONU, adăugând că țările dezvoltate au reușit să se mobilizeze doar pentru a-și susține propriile economii.

După ce a izbucnit în China, în decembrie anul trecut, COVID-19 s-a răspândit pe tot globul, secerând aproape 75.000 de vieți și infectând peste 1,3 milioane de oameni, din care peste 600.000 în Europa.

Pandemia de coronavirus a provocat peste 51.000 de decese pe continentul nostru, fapt ce l-a determinat pe Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, să califice actuala situație drept “cea mai gravă criză, după cel de-Al Doilea Război Mondial”.

Italia și Spania au fost cele mai greu lovite (trei din patru decese de pe continent), iar jumătate din populația planetei este deja sub o anumită formă de izolare, în efortul de a opri contagiunea.

Spania a raportat aproape 900 de decese în doar 24 de ore, numărul victimelor depășind 13.000, iar în Italia, virusul a ucis peste 16.000 de oameni.

Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că urmează “două săptămâni foarte, foarte dureroase”, întrucât Statele Unite au înregistrat cele mai cumplite 24 de ore din ceea ce el a numit “o adevărată molimă”.

Pentru a opri răspândirea virusului, guvernele au închis școli, magazine, firme, și au decis ca milioane de oameni să lucreze de acasă, anulând, totodată, evenimente cheie din calendarul global, atât din viața sportivă, cât și din cea culturală.

Potrivit Secretarului general al ONU, criza provocată de pandemie reprezintă un real pericol pentru pacea relativă pe care omenirea a cunoscut-o în ultimele decenii.

Boala “reprezintă o amenințare pentru întreaga lume și... un impact economic ce va determina o recesiune fără termen de comparație în trecutul recent”, a spus el.

“Combinația dintre cele două (boala și impactul economic - n.trad.) și riscul ca aceasta să contribuie la sporirea instabilității, a tulburărilor sociale și a conflictelor sunt lucruri care ne fac să credem că aceasta este cea mai grea criză cu care ne-am confruntat de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace”.

În timp ce majoritatea activităților de afaceri au fost suspendate, pentru o perioadă nedeterminată, situații de disperare economică și tulburări sociale se ivesc pe tot globul.

În Italia, cozile la cantinele săracilor sunt interminabile, iar unele supermarket-uri au fost jefuite.

Încă 500.000 de oameni au nevoie de ajutor pentru a-și permite hrana de zi cu zi - potrivit reprezentanților Coldiretti, cel mai mare sindicat agricol din Italia - număr ce se adaugă celor 2,7 milioane de persoane înregistrate anul trecut.

“De obicei, asigurăm hrană pentru 152.525 de persoane. Acum avem încă 70.000 de solicitări”, a confirmat Roberto Tuorto, care conduce o asociație de ajutor alimentar.

Situația blocajelor economice este deosebit de acută în țările mai sărace.

În Tunisia, câteva sute de persoane au protestat împotriva blocajului din ultima săptămână: “Nu ne pasă de coronavirus, oricum vom muri! Lăsați-ne să lucrăm!” - a strigat un protestatar la o manifestație de la periferia capitalei Tunis.

Îngrijorați de o iminentă prăbușire a economiei mondiale, cei mai importanți bancheri din lume au pompat miliarde de lichidități în sistem.

Săptămâna trecută, liderii G20, la rândul lor, au declarat că au injectat 5 trilioane de dolari în economia globală pentru a opri o iminentă și profundă recesiune.

În Uniunea Europeană, discuțiile privind adoptarea unui plan de salvare amenință să dividă blocul comunitar.

Italia și Spania, cele mai greu lovite, insistă pentru lansarea așa-numitor “coronabonduri” (“coronabonds”), adică a unor obligațiuni în euro, emise de guverne pentru a ajuta țările din zona euro să se refacă economic după pandemia de coronavirus, însă inițiativa nu pare a fi agreată de Germania și de țări din nordul continentului. Mecanismul s-ar adăuga celor 750 de miliarde de euro alocate deja de Banca Centrală Europeană, ca răspuns la criză.

Costurile economice ale pandemiei continuă să se acumuleze, deoarece izolarea populației reprezintă, în momentul de față, principala preocupare pentru stoparea acesteia - o strategie ce cade, tot mai mult, pe umerii oamenilor de știință.

Cercetătorii susțin că decizia Chinei de a închide orașul Wuhan, “punctul zero” al pandemiei, a împiedicat, probabil, apariția a sute de mii de noi cazuri.

“Analiza noastră sugerează că, fără interdicția de călătorie impusă de Wuhan și reacția națională promptă, ar fi existat peste 700.000 de cazuri COVID-19 confirmate, în afara orașului Wuhan, până la mijlocul lunii februarie”, a spus Christopher Dye, de la Universitatea Oxford.

Totodată, atenția se îndreaptă, acum, asupra modului în care cazurile asimptomatice pot contribui la răspândirea virusului.

China a declarat, miercuri, că se confruntă cu peste 1.300 de cazuri de coronavirus asimptomatice; este prima dată când a lansat astfel de date, după cele furnizate privind persoanele testate pozitiv, dar care nu prezintă simptome.

Oamenii de știință sunt de acord că pacienții asimptomatici sunt susceptibili de a fi contagioși, dar nu se știe cât sunt de responsabili pentru răspândirea virusului mortal.

Expertul chinez în boli respiratorii Zhong Nanshan a declarat, săptămâna trecută, că purtătorii asimptomatici ar putea infecta “între 3 și 3,5 persoane, fiecare”.

De asemenea, Germania și Franța au început să intensifice testarea populației pentru a stabili câte persoane au dobândit imunitate.

Deocamdată, în sectorul medical din țările cele mai afectate, accentul se pune pe aparatura și facilitățile disponibile pentru tratarea pacienților.

Se amenajează spitale de urgență în spații destinate unor evenimente culturale, sportive etc., în timp ce personalul medical, aflat în dificultate, ia decizii macabre privind modul de distribuire a echipamentelor de protecție - limitate ca număr -, paturilor și aparatelor respiratorii pentru salvarea de vieți omenești.

În scene de neimaginat pe timp de pace, câteva zeci de corturi albe au fost amenajate pe post de spitale de campanie, în Central Park din New York.

Dar, chiar și cu o capacitate extinsă, medicii spun că sunt nevoiți să facă alegeri dureroase: “Dacă avem o creștere a numărului de pacienți și un număr limitat de ventilatoare pentru respirație asistată, e clar că nu putem asigura ventilarea tuturor pacienților. (…) Și atunci, trebuie să începi să triezi… Să alegi…” , a spus Shamit Patel, de la Beth Israel Hospital.

Ministrul francez al Finanțelor, Bruno Le Maire, a cerut, săptămâna trecută, națiunilor europene, “să meargă mai departe și să acționeze mai hotărât”, ajutându-se, reciproc, pentru a-și redresa economiile.

“În această criză ... fie Europa rămâne fidelă rădăcinilor sale politice și va prospera, fie Europa cedează panicii și egoismului național și va dispărea”, a spus Le Maire într-o conferință de presă difuzată prin Twitter.

“Dacă suntem, cu adevărat, o uniune, acum e momentul să demonstrăm acest lucru”, a declarat și premierul italian, Giuseppe Conte, citat de săptămânalul german Die Zeit. (sursa și foto - AFP)

Ultima oră!

Miniștrii finanțelor din statele membre UE nu au reușit, ieri, în cadrul unei teleconferințe ce a durat peste 16 ore, să cadă de acord asupra unui plan de salvare care să ajute țările puternic afectate să facă față pandemiei de coronavirus, după ce Olanda a blocat condițiile acordului preconizat. Discuțiile vor continua în cursul zilei de azi, a anunțat șeful Eurogrupului, Mario Centeno.

Cei mai influenți miniștri ai finanțelor din UE nu au reușit să rezolve neînțelegerile cu privire la modul în care țările membre să-și reconstruiască economiile după coronavirus, cu o scindare Nord - Sud, care amintește de cele mai grave perioade ale crizei “zonei euro”.

Economia europeană a fost grav afectată de pandemie, deoarece guvernele naționale impun blocaje stricte în mediul economic și de afaceri, cu impact grav asupra vieții sociale pe continent.

Pe fondul unor tensiuni crescute, miniștrii au amânat o discuție extrem de sensibilă - constituirea unui fond de solidaritate, finanțat de partenerii europeni, prin împrumuturi comune de pe piețele financiare.

Propunerea privind aceste “coronabonduri” a fost ferm respinsă de Germania și Olanda, iar miniștrii au convenit să transmită această inițiativă liderilor UE, care se vor întâlni la sfârșitul acestei luni.

 

 

Lasă un comentariu