EFECTELE POLUĂRII, ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ!

Încălzirea globală are efecte, deocamdată nebănuite, pe întreg globul. Ea se simte din plin și în România. Cum? Prin cele 20 de grade Celsius în luna februarie, temperatură pe care românii nu au mai avut-o până acum. Astfel, și românii simt direct efectele poluării despre care aflau doar din presa scrisă, audio-radio și TV. Pe lângă efectele resimțite acum, zi de zi, e greu, sau nu prea ne interesează, urmările lor pe termen mediu sau lung, care vin peste noi cu o viteză neașteptat de mare. Specialiștii susțin că poluarea va aduce o criză economică de proporții nebănuite, ca urmare a schimbărilor climatice. Acum o simt direct cele 33 de milioane de oameni care suferă de foame din cauza secetei. Acestea vor fi urmate de o nouă criză financiară, denumită și Lebăda Verde.

Steen Jakobsen, economist-șef și CIO la Saxo Bank, în raportul băncii pe primul trimestru al acestui an, precizează faptul că „realitatea pe termen lung este că, clima în schimbare ne semnalizează faptul că acest cost al prezentului «model» al creșterii economice devine negativ. Nu doar marginal, ci probabil pe de-a întregul negativ în ceea ce privește costurile pentru societate și mediu". El mai susține că „Pentru prima dată de la cel de-Al Doilea Război Mondial se simte o schimbare în care clima și mediul - nu creșterea - vor deveni prioritatea guvernelor și a cetățenilor, pe măsură ce prețurile alimentare, lipsa apei și a aerului curat devin întrebări esențiale". Exemplu ce se întâmplă acum în București (cu poluarea aerului), în țară din cauza coronavirusului, ca și în toate țările mari și mai mici de pe glob.

„Alte instituții financiare sunt și mai radicale atunci când vorbesc despre ceea ce urmează. Un studiu condus la începutul acestui an de către Bank of International Settlements arată că următoarea criză, așa numita «Lebăda Verde», va fi una sistematică și mult mai greu de gestionat decât cele precedente (aluzie la celebrul concept Lebăda Neagră a lui Nicholas Taleb)".

Autorii studiului arată faptul că „băncile centrale pot fi târâte în mod inevitabil în ape neexplorate. Dacă rămân nemișcate și așteaptă să vadă ce fac autoritățile guvernamentale, acestea pot fi expuse riscului de a nu mai fi capabile să-și atingă obiectivul de a asigura stabilitate financiară și pe cea a prețurilor. Și pot fi forțate să intervină ca salvatori, pe ultima sută de metri, a climei și să fie obligate să cumpere pe scară largă active devalorizate (controlate în continuare pe emisiile de carbon n.a.) pentru a salva sistemul financiar și nu numai". Dacă vor proceda așa, vor fi nevoite să pună pe piață cantități imense de lichidități (bani) și să cumpere active falimentare pentru a evita dezastrele financiare de mari proporții.

Incendiile catastrofale din Australia sunt cel mai recent exemplu ce înseamnă modificarea climei ca urmare a tratării cu indiferență a poluării de către oameni. Schimbările climatice deja ne coastă foarte scump. Deocamdată, guvernele din lume nu acționează unitar, tranșant în privința poluării, exemplu SUA, al cărei președinte, Donald Tramp, a părăsit organizația mondială privind protejarea mediului, prin reducerea poluării din industriile poluante. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a luat atitudine împotriva acestor acțiuni și poziții iresponsabile față de protejarea mediului, arătând că „Încălzirea Pământului este reală, amenințătoare și este cauzată de acțiunea omului. Copiii și nepoții noștri vor fi cei care vor trebui să trăiască cu consecințele a ceea ce facem sau ne abținem să facem astăzi".

România, românii au simțit, au cunoscut abia acum, în iarna aceasta de abia plecată, că încălzirea globală este reală, că e un pericol pentru sănătatea lor (amenințată de ucigașul coronavirus care nu e străin de ce se întâmplă acum la noi și în lume) și a agriculturii care va asigura hrana. Poluarea aerului din București și alte orașe și zone din țară, unde, de la o zi la alta, noaptea temperatura a scăzut sub minus 10 -15 -20 de grade C, iar ziua, în luna februarie, a crescut până sub 20 de grade C. Conform unui studiu, „42% dintre români consideră că protejarea mediului ar trebui să devină o prioritate națională, chiar dacă ar încetini creșterea economică". Deci, e timpul și momentul ca după reluarea, din plin, a activității productive, să introducem în fabricație produse a căror procese tehnologice să nu se bazeze pe emanarea de substanțe (gaze) nocive. De asemenea, se impune ca pe distanțe mai scurte să mergem pe jos, să lăsăm mașinile în parcare sau garaje, deoarece acestea (mai ales cele uzate) poluează aerul cu cele mai otrăvitoare gaze. (Sursa și revista „Capital")

 

 

Lasă un comentariu