23 APRILIE - ZIUA BIBLIOTECARULUI, A CĂRȚII ȘI A DREPTURILOR DE AUTOR

În ziua de 23 aprilie se sărbătorește Ziua bibliotecarului, precum și Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor. Biblioteca și cartea joacă un rol esențial în viața tuturor oamenilor.

Nu putem întotdeauna să învățăm acasă, în special pentru că nu avem materialul documentar necesar. În condițiile afluxului informațional actual, necesitățile de documentare cresc și nici o bibliotecă personală nu poate fi satisfăcătoare. De aceea elevul, studentul și cercetătorul profesionist sunt obligați să lucreze în biblioteci publice, instituții care trebuie să se integreze în mediul lor de muncă intelectuală.

Tehnicile de muncă intelectuală în bibliotecă se perfecționează în permanență, deschizându-se noi perspective muncii de cercetare științifică a elevilor și studenților. Pentru desfășurarea muncii intelectuale în biblioteci, în condiții optime, trebuie să se cunoască unele aspecte specifice acestei activități. Lectura în bibliotecă este reglementată printr-o serie de dispoziții administrative care prevăd formalitățile de înscriere și de eliberare a unui permis de intrare; solicitarea cărților pe un anumit formular special: buletin de cercetare; respectarea unei ținute disciplinare; restituirea la timp a materialului împrumutat acasă; mânuirea cu grijă a cărților și a revistelor; interzicerea adnotărilor, sublinierilor, a îndoirii foilor etc. Nerespectarea acestor dispoziții poate atrage sancțiuni până la retragerea posibilității de studiu în biblioteca respectivă.

Atitudinea față de munca de conținut executată în bibliotecă se formează treptat, elevul, studentul, cercetătorul învățând să înlăture dificultățile și să culeagă satisfacții de pe urma lucrărilor terminate cu succes. Ulterior, sprijinindu-se pe anumite deprinderi și obișnuințe deja dobândite prin experiență și cu ajutorul personalului bibliotecilor, cel care studiază ajunge la stadiul capacității de autodirijare, fiind interesat pentru unele tipuri de activități care au și intrat în cercul preocupărilor sale constante. În condițiile învățământului modern, se tinde să-i obișnuim pe viitorii specialiști cu activitatea de însușire a cunoștințelor, în așa fel încât să poată face față cerințelor societății pentru care sunt instruiți, munca în bibliotecă fiind o parte integrantă a muncii de educație și instruire permanentă.

Profesorul Stanciu Stoian, referindu-se la îndrumarea muncii intelectuale, scria: “E nevoie de multă dibăcie și prudență în alegerea mijloacelor. Totul va fi să creăm o atmosferă de așa natură încât să captăm încrederea cititorului care ar vrea să ne ceară sfaturi. După sfaturile cerute, noi putem, examinându-le cu atenție, să cunoaștem natura preocupărilor sale pe care, apoi, în deplină cunoștință de cauză, să le putem dirija discret”. Biblioteca, inimă a educației și învățământului, e necesar să devină inima care bate pentru o studiere și o cercetare de mare eficiență.

Biblioteca este “un depozitar de idei scrise în cărți”. Este în același timp o “instituție de educație și progres”, sprijinind în mod activ procesul de învățământ. Marile biblioteci oferă cititorilor posibilitatea unei documentări largi, datorită existenței lucrărilor din numeroase domenii de studiu. Obișnuința muncii în bibliotecă se realizează treptat și are o importanță mare, atât pentru consolidarea unor deprinderi de muncă intelectuală formate în liceu, cu care studentul vine în facultate, cât și pentru întreaga viață. Există însă unele deosebiri între activitatea elevului și a studentului în bibliotecă. În școală, elevul capătă obișnuința de a frecventa biblioteca, iar în cadrul acestei instituții este îndrumat să se familiarizeze cu principiile de muncă în bibliotecă. Studenția însă “te învață să trăiești prin tine însuți, prin propriile puteri morale și spirituale” (Ion Clopoțel). Sunt câțiva ani de consacrare în întregime, în care rolul precumpănitor revine exercițiului autocultivării în primul rând prin lectură, instrument principal al muncii intelectuale. Studentul se formează și în bibliotecă pentru maximă eficiență în afirmarea sa după absolvire. Educația și autoeducația studentului în bibliotecă se face în spiritul dragostei față de carte, în așa fel încât acesta să pună pe prim- plan cultura științifică, educația științifică, deprinderea cu munca pentru aflarea adevărului științific.

 

Lasă un comentariu