La începutul lunii martie, la București, au fost înregistrate depășiri ale valorilor de PM 2.5 (pulberi foarte fine) cu până la peste 900%, precum și a celor de PM10 (pulberi în suspensie) cu aproape 800%, fapt ce readuce în prim-plan problema poluării aerului, la nivelul întregii țări, în contextul mai larg al poluării globale.
* Potrivit datelor oficiale (sursa - dw.com), pentru România există și o cifră statistică sumbră, una dintre cele mai mari din Europa: România ocupă locul opt în Europa la numărul morților din cauza poluării, la suta de mii de locuitori * Peste 20.000 de români mor, anual, din cauza poluării * În Uniunea Europeană (UE), poluarea aerului cauzează, în medie, peste o mie de decese premature pe zi, un număr de peste zece ori mai mare decât cel al deceselor cauzate de accidente rutiere * Poluanții atmosferici considerați cei mai nocivi pentru sănătatea umană sunt: particulele în suspensie (PM), dioxidul de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2) și ozonul de la nivelul solului (O3) * Agenția Europeană de Mediu (AEM) avertizează că poluarea atmosferică afectează populația în fiecare zi și că, deși efectul său cel mai vizibil sunt vârfurile de poluare, expunerea pe termen lung la doze mai mici prezintă o amenințare mai mare pentru sănătatea oamenilor.
O “pandemie” cauzată de poluarea aerului scurtează viețile, în întreaga lume, cu aproape trei ani în medie și provoacă, anual, 8,8 milioane de decese, a anunțat, recent, un grup internațional de oameni de știință, citând rezultatele celui mai nou studiu în materie.
Eliminarea amestecului toxic de molecule și particule de obstrucție pulmonară, produs prin arderea uleiului, a gazului și a cărbunelui ar crește speranța de viață cu încă un an, au raportat cercetătorii în revista Cardiovascular Research.
“Poluarea aerului reprezintă un risc mai mare pentru sănătatea publică decât fumatul”, a declarat autorul principal al studiului, Jos Lelieveld, de la Institutul Max Planck din Mainz, Germania.
Comparativ cu alte cauze de deces prematur, poluarea aerului ucide, anual, de 19 ori mai multe persoane decât malaria, de nouă ori mai multe decât HIV/SIDA și de trei ori mai multe decât alcoolul, arată rezultatele studiului.
Afecțiunile coronariene și accidentul vascular cerebral sunt responsabile pentru aproape jumătate din aceste decese, urmate de bolile pulmonare și alte boli netransmisibile, precum diabetul și hipertensiunea arterială.
“Rezultatele noastre arată că există o “pandemie de poluare a aerului “, a declarat Thomas Munzel, din cadrul departamentului de chimie și cardiologie al Institutului Max Planck.
“Atât poluarea aerului cât și fumatul sunt evitabile, dar în ultimele decenii s-a acordat mult mai puțină atenție poluării aerului decât fumatului, în special în rândul cardiologilor”.
Printre fostele state-satelit ale Uniunii Sovietice, Bulgaria, Ungaria și România prezintă cel mai înalt grad de mortalitate datorat poluării, arată cercetătorii.
“Demonstrăm că aproximativ două treimi din decesele premature sunt atribuite poluării provocate de oameni, în principal din consumul de combustibili fosili, rata fiind de 80% în țările cu venituri mari. Pe plan mondial, 5,5 milioane de decese sunt, potențial, evitabile” adaugă cercetătorul.
“Impactul poluării aerului asupra bolilor cardiovasculare și al altor boli cronice este subestimat”, conchid autorii, confirmând astfel rezultatele unor studii recente.
Poluarea aerului afectează vasele de sânge, prin creșterea stresului oxidativ, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale, diabet, accident vascular cerebral, atacuri de cord și insuficiență cardiacă. (sursa - AFP)
România, dată în judecată pentru nerespectarea calității aerului
În 2018, Comisia Europeană (CE) a decis să dea în judecată România, la Curtea de Justiție a UE, pentru nerespectarea standardelor de calitate a aerului. În cazul în care România va fi găsită vinovată, riscă să plătească amenzi de peste 200.000 de euro pe zi.
Potrivit CE, nivelurile de poluare a aerului cu particule în suspensie, în București și zona limitrofă, au fost depășite în mod persistent încă de când legea UE a devenit aplicabilă țării noastre.
CE a deschis proceduri de încălcare a calității aerului împotriva a șase țări membre: Franța, Germania, Marea Britanie - pentru poluarea cu dioxid de azot, și Ungaria, Italia și România pentru poluare cu particule în suspensie. (Particulele în suspensie sunt un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid; reprezintă un grup complex de poluanți care variază în funcție de dimensiune, formă, compoziție și origine. Particulele produse de traficul rutier includ emisiile de carbon provenite de la motoare, bucăți mici de metal și cauciuc din uzura și frânarea motorului, precum și praful de pe suprafețele rutiere. Altele includ reziduuri din construcții și industrie, precum și polen și particule de sol.) ( sursa - aerlive.ro).
Ministrul Mediului, Costel Alexe, a declarat la începutul anului (sursa - capital.ro), că 10 orașe din România trebuie să facă planuri preventive în ceea ce privește reducerea nivelului de poluare, la recomandarea instituțiilor europene, pentru a se evita o eventuală procedură de infringement. Potrivit ministrului, cele 10 orașe sunt: Craiova, Cluj, Timișoara, Constanța, Brăila, Turnu Măgurele, Galați, Bacău, Ploiești și Pitești.
Ce spun doctorii
Particulele mai mari sunt, în general, filtrate în nas și gât și nu provoacă probleme. Particulele mai mici de aproximativ 10 micrometri, denumite PM10 și particule mai mici decât cele de 2,5 microni (PM2,5), se pot infiltra în căile respiratorii și adânc în plămâni, creând probleme de sănătate.
Potrivit specialiștilor, o particulă poluantă de 2,5 microni este atât de mică încât nu poate fi oprită de mecanismul natural de apărare al plămânului, ea ajungând direct în alveolă, ceea ce poate duce la afecțiuni respiratorii severe, inclusiv cancer la plămâni.
“Creșterea nivelului de poluanți poate produce acutizări ale bolilor cronice pulmonare și reacții alergice, mai ales la persoanele atopice (predispuse la dezvoltarea de alergii și reacții de sensibilizare - n.n.) dacă vorbim de efecte imediate. Efectele pe termen lung ale poluării asupra aparatului respirator produc creșterea declinului funcției pulmonare, nevoia de servicii medicale crescute la pacienții cu boli cronice, costuri crescute pe serviciile de sănătate și scăderea duratei de viață”, se arată într-o informare a Institutului “Marius Nasta”, citată de agerpres.ro.
Experții recomandă evitarea zonelor cu trafic intens, evitarea aerisirii încăperilor în perioadele de poluare intensă, cu folosirea aparatelor de aer condiționat, întreținute corespunzător. Totodată, persoanele cunoscute cu afecțiuni cronice trebuie să evite deplasările sau, dacă acestea sunt necesare, trebuie să aibă la îndemână medicația utilă în crize.
În ce privește copiii cu vârsta mai mică de 15 ani, aceștia inhalează mai mult aer, și, în consecință, mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. “Sunt vulnerabili pentru că plămânii lor sunt în dezvoltare, iar țesutul pulmonar este mai sensibil în copilărie. Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, provoacă tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură”, avertizează OMS.
“Vrem să știm ce respirăm!”
Reprezentanți ai comunității civice Declic au protestat, recent, în fața sediului Ministerului Mediului, solicitând modernizarea Sistemului Național de Monitorizare a Calității Aerului și raportări în timp real către Agenția Europeană de Mediu.”Vrem să știm ce respirăm”, “Aerul nostru e praf și pulbere”, “Avem dreptul la viață, avem dreptul la aer curat” au fost câteva dintre mesajele care se puteau citi pe pancartele protestatarilor.
Reprezentanții Declic au avut o discuție cu ministrul Mediului, Costel Alexe, căruia i-au înmânat cele peste 14.000 de semnături pe care le-au strâns în urma petiției “Aer pentru viață”. Potrivit inițiatorilor acesteia, București, Brașov și Iași se află deja sub monitorizarea Comisiei Europene.
“Am venit la Ministerul Mediului să depunem cele 14.000 de semnături ale comunității Declic, în campania “Aer pentru Viață”. Cerem urgent ministrului Mediului să modernizeze urgent Sistemul de Monitorizare a Calității Aerului și să transmită în timp real către Agenția Națională de Mediu datele privind calitatea aerului. Considerăm că doar așa vom evita situații precum cea de la începutul săptămânii (1 martie - n.n), atunci când inclusiv autoritățile au aflat de pe Facebook că aerul este poluat în capitală. Cu 900% mai poluat decât prevede legea. Credem că doar așa, atât oamenii cât și autoritățile vor putea fi avertizați”, au declarat organizatorii (sursa - G4Media.ro).
Situația în județul Mureș
Reamintim că, în județul Mureș, rețeaua de monitorizare a aerului ambiental cuprinde 4 stații de monitorizare continuă a calității aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici.
Agenția pentru Protecția Mediului Mureș exploatează cele patru stații automate de monitorizare a calității aerului, amplasate astfel: o stație de monitorizare a fondului urban, amplasată în Târgu-Mureș, pe strada Köteles Sámuel nr. 33; o stație de monitorizare a influenței zonei industriale amplasată în Târgu-Mureș, strada Libertății nr. 120; o stație de monitorizare a influenței zonei industriale, amplasată în Luduș; o stație de monitorizare a influenței zonei industriale, amplasată în Târnăveni.
Potrivit Raportului preliminar privind calitatea aerului înconjurător, pentru anul 2019, întocmit de Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, dintre poluanții monitorizați, depășiri ale valorii limită au fost constatate doar la indicatorul “particule în suspensie”, în perioadele de toamnă și iarnă, cauzele fiind încălzirea rezidențială, traficul rutier, împrăștierea de nisip/material antiderapant în sezonul rece, precum și persistența în sezonul rece a ceții, la nivelul municipiului Târgu-Mureș.
Toate cele 4 stații din județul Mureș sunt funcționale, datele provenind de la analizoarele automate ce se regăsesc pe site-ul www.calitateaer.ro. Acesta este dedicat informării publicului, în timp real, asupra parametrilor de calitate a aerului, monitorizați în cele 100 de stații din România.
