UN PAS MIC, DAR IMPORTANT, PENTRU AGRICULTURA VIITORULUI!

Distribuie pe:

Se vorbește tot mai mult de clonarea plantelor, ca tehnologie a perfecțiunii. Deocamdată, la noi, nu se cunoaște cine deține terenuri în România!? S-a lansat sloganul “Nu ne vindem țara!” Însă, nu știu exact care este situația terenurilor agricole. Nu se cunoaște ce suprafețe de teren deține statul român, gestionate de ADS și care sunt suprafețele înstrăinate prin vânzare-cumpărare, mai ales la prețuri de speculă și ce suprafețe sunt cultivate de așa-zișii arendași care încasează subvenții de la statul român. 1.819, 054 mii lei sunt subvențiile financiare acordate de stat producătorilor agricoli prin APIA, reprezentând 10% din totalul cheltuielilor.

Actualul ministru al Agriculturii, Adrian Nechita Oros, susține “că trebuie rezolvată problema micilor fermieri. Prin programul nostru strategic, ne dorim să creăm o clasă de mijloc, familiale, să devină competitive. De asemenea, vrem să sprijinim tinerii fermieri să îmbunătățim acest program, pentru ca rezultatele din trecut au fost zero. În al doilea rând, îmi doresc foarte mult ca în acest an să înființăm Camerele Agricole, în care sens există o lege în dezbatere parlamentară din 2008. Camerele Agricole ar putea înlocui foarte multe entități pe care Ministrul Agriculturii le are în teritoriu, iar în timp le-ar prelua atribuțiile.

În al treilea rând, vrem să ne concentrăm pe problema forței de muncă, cu care se confruntă întreaga Europă. Aducerea muncitorilor străini în România este doar o soluție pe termen scurt. Pe termen lung, însă, trebuie să venim cu un plan sustenabil, mai exact revigorarea învățământului agricol. Învățământul dual este o soluție în care vor fi parteneri agenți economici, care activează în agricultură și industria alimentară, sistemul de învățământ și copii. Care ar fi soluția rezolvării problemei terenurilor agricole? În primul rând ar trebui intabulate terenurile statului. Ca să fie operațională legea din 2014 ar trebui să fie toate terenurile cadastrate, iar tranzacțiile permise numai în baza unui extras CF, notificate la notar. Din 2014 și până la 31 decembrie 2019 au fost înregistrate 766.700 de mii de oferte de vânzare terenuri agricole situate în extravilan, în suprafață de 830 de mii de hectare.

Bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe anul 2020, este de 18.338.542 mii lei, incluzând toate sursele de finanțare (buget de stat, fonduri externe). Ministrul Oros mai arată: “Pactul ecologic este unul ambițios, încă se negociază, însă în opinia noastră trebuie compensate eforturile fermierilor pentru măsurile care, în prima etapă, le vor afecta competitivitatea”. De asemenea, ministrul Oros mai susține că în programul național strategic, prioritară este zootehnia, pentru a crește și la noi animalele cu valoare genetică ridicată, să fie competitive cu cele din țările avansate. Ministrul mai arată că “programul național va cuprinde și măsuri de sprijin pentru asociere, depozite și prelucrare, pentru că și aici suntem deficitari. Suntem grânarul Europei, dar vindem producții primare pe bani puțini și cumpărăm mâncare și produse procesate pe bani mulți. Acest lucru îl putem rezolva doar dacă facem și depozitare și procesare și vindem și noi produse prelucrate”.

Un alt obiectiv al Guvernului este să susțină produsele tradiționale românești, recunoscute și protejate de Uniunea Europeană - 14 produse înregistrate la nivel european, până în 2020. Până acum avem șase produse recunoscute la nivel european: Magiunul de prune - Topoloveni - IGP, Salam de Sibiu - IGP, Telemeaua de Ibănești - DOP, Novac afumat din Țara Bârsa - IGP, etc. Precum și patru produse în curs de recunoaștere: Cârnații de Pleșcoi, Telemeaua de Sibiu, Cașcavalul de Săveni și Salata de icre de știucă, Scrumbia afumată de Dunăre, Vinul de Însurățel.

Alături de aceste produse, România are recunoscute, după regiunea de unde provin, peste 660 de produse tradiționale atestate, 146 de rețete consacrate și 75 de produse montane care să definească zonele din care provin și care să aducă aminte permanent consumatorului tradițiile locului și calitatea produsului.

De subliniat faptul că, producătorii din România nu se prea grăbesc să-și depună documentația pentru înregistrarea produselor tradiționale, nesocotind avantajele importante pe care le-ar obține. De ce? Pentru că produsele înregistrate în UE devin o atracție importantă pentru turiștii străini și cei români înspre locurile în care se produc. Un alt avantaj, deloc de neglijat, e acela că producătorii pot obține venituri importante și fonduri europene avantajoase și să ușureze procesarea produselor, să le crească calitatea și prin aceasta vânzarea lor pe piață.

 

Lasă un comentariu