CHEMAREA LUI HRISTOS (II)

“IUBEȘTE-MĂ, AȘA CUM EȘTI!”

Eu vreau doar să Mă iubești și să lucrezi întru iubirea aceasta. Crezi că ai virtuți, dar dacă ți le-aș da, chiar tu ești așa de slab și de mândru, încât aș hrăni amorul tău propriu și nu M-ai cinsti pe Mine, ci pe tine! Apropie-te, deci, cu iubire! Unui fier negru și rău, flăcările de foc nu numai că i-ar curăți rugina, dar l-ar face incandescent! Doar iubește-Mă, neînchipuindu-ți că ești curat și demn; aceasta ar fi iar o mândrie pentru tine, dar...

***

“IUBEȘTE-MĂ, AȘA CUM EȘTI!”

Iubește-Mă pentru că sunt obosit și vreau să odihnesc în inima ta! Deci, nu te mai zbate și te străduiești să-Mi placi, ci iubește-Mă pur și simplu. Eu aș putea să fac, prin tine, lucruri pentru mintea omenească, dar nu! - tu ai să-Mi fii slugă rea și nefolositoare și neputincioasă și am să-ți iau puținul pe care tu te crezi că-l ai! De ce, oare? Pentru că Eu te-am zidit - din iubire, ca să-ți dau iubirea, fără ca tu să-Mi poți da ceva!

Nu încerca să-Mi plătești iubirea prin nimic, Mă doare să încerci, dar...

***

“IUBEȘTE-MĂ, AȘA CUM EȘTI!”

Nu mai sta departe de Mine. Îți lipsește nu sfințenia, pe care numai Eu ți-o pot da, ci o inimă gata să Mă iubească oricând și până la capăt! De aceea, Eu stau mereu la ușa inimii tale, ca un cerșetor, deși sunt Domnul și Dumnezeul Tău. Nu Mă lăsa să aștept, ca să te împodobești și să-Mi pregătești daruri, căci tu nu poți nimic fără Mine și dacă te încrezi în tine, fără Mine, voi fi nevoit să te las în cădere - la măsura cu care te apreciezi singur! Dacă Mă primești, te voi ajuta să înțelegi, să Mă cunoști și să Mă iubești mai mult decât îți poți închipui. Lasă sângele Meu să curgă în sângele tău și să bată inima Mea într-a ta! Eu ți-am dat-o pe Sfânta Preacurata Mea Maică. Lasă să treacă totul prin inima ei curată, încât să poată mijloci pentru tine! Nu aștepta să devii sfânt, ca pe urmă să Mă iubești! În acest fel nu M-ai iubi niciodată! Și acum vino! Eu sunt cu tine, cu voi, până la sfârșitul veacurilor, dar, până atunci... “IUBEȘTE-MĂ, AȘA CUM EȘTI!” AMIN!

P.S. Dumnezeu este iubire, și din marea Sa iubire pentru noi, El, de la naștere până la moarte, în fiecare clipă și în fiecare zi, ne împărtășește cu iubirea Sa, pentru buna noastră creștere și o viață mai bună, asemenea unei mame care-și hrănește odrasla sa cu laptele matern, lapte din seva vieții ei. Din păcate, în lumea de azi, unii dintre creaturile divine și muritori de rând, nu vor să se alăpteze cu acest lapte divin; preferă laptele surogat sau laptele praf; unii se hrănesc cu zahărul și dulceața vieții acesteia, dar numai pe moment, așa cum făceau părinții noștri când mergeau la lucrul câmpului, și dădeau celor mici, până terminau rândul de săpat, zahăr dulce într-o bucată de tifon, ca să fie liniștiți pe moment. Dar, “dulceața acestei lumi va trece”, cum spun sfinții părinți, și foarte mulți vor fi în situația fecioarelor neînțelepte care au rămas cu candelele stinse când a venit Mirele și Stăpânul Macrocosmosului existențial. Lipsa iubirii lui Hristos generează haosul acestei lumi, nenorocirile, catastrofele... Tot dăm vina pe conducători... că unii, că alții sunt de vină, dar Stâpânul lumii ne spune că “orice stăpânire vine de la Dumnezeu”, și ca atare trebuie s-o respectăm și s-o iubim cu toate greșelile ei, dar de fapt noi, poporul, suntem de vină, fiindcă merităm conducătorii pe care-i avem. Înainte era un Ioan Botezătorul, care, cu curaj dumnezeiesc, se bătea cu fărădelegile casei regale; acum ar trebui în fiecare locație câte un Ioan Botezătorul, atâtea fărădelegi și fără-de Dumnezeu există. Și totuși..., “Iubirea Supremă”, așteaptă să ne înfrățim cu El în iubire, dragoste, pace, înțelepciune, cumpătare, iertare, pentru a putea merge înainte pe drumul mântuirii noastre, dar numai cu Hristos, în Hristos și pentru Hristos. Pentru aceasta Hristos spune mereu: “IUBEȘTE-MĂ, AȘA CUM EȘTI!” AMIN!

Preot Arhimandrit Arsenie Boca (1910-1989), “Sfântul închisorilor”

P.S. “Lumea este o scrisoare a lui Dumnezeu către oameni. Cetățeanul care nu cunoaște pe Dumnezeu este ciuma societății; în Dumnezeu este o idee despre fiecare idee umană - deci, noi, după această idee mergem în lume.” Platon (429-347 î. Hr.), cel mai mare filosof al antichității.

Lasă un comentariu