Motto: “Natura nu a fost făcută pentru a fi schimbată”. (Jerome K. Jerome)
Populațiile speciilor de vertebrate din lume au scăzut, în medie, cu 60% în ultimele patru decenii * Cei mai importanți factori care determină pierderea biodiversității sunt exploatarea excesivă a naturii și agricultura, ambii legați de consumul uman, în continuă creștere * Consumul uman reduce simțitor capacitatea naturii de a ne susține viața, societatea și economiile: la nivel global, natura oferă servicii pentru omenire în valoare de aproximativ 125 trilioane de dolari anual.
Oamenii au devenit dependenți de lux - mașini, case, telefoane mobile etc. Dar ce impact are dragostea pentru obiecte din metal și plastic asupra mediului înconjurător? Activitatea umană este direct responsabilă pentru schimbări ireversibile survenite în natură și pentru dispariția a sute de specii, numai în ultimele două secole, comparativ cu milioane de ani în care acestea au loc, pe căi naturale. Pe măsură ce înaintăm în secolul XXI, oamenii schimbă lumea în moduri absolut fără precedent.
1 “Epidemia” de suprapopulare
Supraviețuirea înseamnă repopulare. Este un adevăr care se transformă în opusul său, atunci când vorbim de greutatea maximă pe care o poate susține planeta. Suprapopularea a devenit o adevărată epidemie, deoarece rata mortalității a scăzut, medicamentele se diversifică și devin mai eficiente, sunt introduse noi metode de agricultură industrială, toate acestea contribuind la creșterea speranței de viață și sporind numărul de pământeni.
Oamenii au nevoie de tot mai mult spațiu, fie că este vorba de terenuri agricole ori de industrii care ocupă, de asemenea, suprafețe întinse. Or, o populație în continuă creștere are ca rezultat reducerea și afectarea gravă a ecosistemelor. Fără destui copaci care să filtreze aerul, nivelul de dioxid de carbon crește și el, fapt ce dăunează tuturor organismelor vii de pe planetă.
O altă problemă este dependența de cărbune și de combustibili fosili pentru energie: cu cât populația este mai numeroasă, cu atât vor fi utilizați mai mulți combustibili fosili (cum ar fi petrolul și cărbunele), având ca rezultat răspândirea în atmosferă a unor cantități uriașe de dioxid de carbon, fapt ce amenință cu dispariția a mii de specii, în situația în care deja ne confruntăm cu fenomenul de epuizare a pădurilor.
2. Poluarea
Poluarea este peste tot: de la gunoaiele aruncate pe stradă, la milioane de tone de gaze toxice “pompate” anual, în atmosferă. Fenomenul a atins asemenea cote încât, în prezent, peste 2,4 miliarde de oameni nu au acces la surse de apă curată. Omenirea continuă să polueze resurse indispensabile, cum ar fi aerul, apa și solul, care necesită milioane de ani pentru a se reface.
3. Încălzirea globală
Încălzirea globală reprezintă, fără îndoială, cea mai importantă cauză a impactului activității umane asupra mediului, rezultând în creșteri uriașe ale nivelurilor de dioxid de carbon, la care se adaugă arderea combustibililor fosili și defrișările. Pe an ce trece, oamenii măresc în mod constant nivelurile de CO2 la nivel global. Măsurătorile curente bat toate recordurile din ultimii 400.000 de ani, creșterea emisiilor de CO2 contribuind la creșterea cu un grad a temperaturii medii globale în ultimii 100 de ani.
Pe măsură ce crește temperatura, gheața arctică și ghețarii se topesc, cauzând creșterea nivelurilor oceanelor cu 3,42 mm pe an: mai multă apă absoarbe mai multă căldură, topind mai multă gheață, încât se estimează că nivelul oceanului planetar se va mări cu aproximativ 65 de centimetri până în anul 2100.
4. Schimbările climatice
Schimbările climatice sunt strâns legate de dezvoltarea istorică a industriei și tehnologiei. Pe măsură ce temperaturile globale cresc, modelele meteorologice ale Pământului se vor schimba drastic: în timp ce unele zone vor cunoaște perioade mai lungi de vegetație, altele vor deveni pustii, deoarece apa se va epuiza pe arii extinse, transformând în deșert regiuni cândva înfloritoare.
Creșterea temperaturii globale va influența fenomenele meteo, uraganele vor fi mai puternice și mai frecvente, perioadele de secetă și valurile de căldură vor dura mai mult. Dar poluarea aerului nu afectează doar mediul. Dovezile arată că o calitate slabă a aerului și temperaturile, tot mai înalte, afectează ecosisteme mult mai fragile, ducând la îmbolnăviri de astm și de cancer în rândul populației.
5. Modificările genetice
Organismele modificate genetic (OMG) au contribuit în mod semnificativ la supraviețuirea și prosperitatea oamenilor. OMG-urile sunt culturi selecționate sau culturi cu ADN modificat, în scopul de a avantaja recoltele - fie că este vorba de a menține temperaturi mai scăzute, de a necesita mai puțină
apă sau de a obține cantități mai mari de produse.
Dar OMG-urile nu sunt întotdeauna “rău intenționate”. De ani de zile, oamenii folosesc glifosat, un erbicid destinat eliminării buruienilor - cei mai mari dușmani ai plantelor. Totuși, așa cum oamenii posedă mecanisme de apărare față de agenții patogeni (sistemul imunitar), anumite buruieni au dezvoltat o rezistență la 22 din 25 de erbicide cunoscute, 249 de specii de buruieni fiind complet imune, conform ultimului raport științific, așa încât putem vorbi de adevărate “super buruieni”.
6. Acidificarea oceanelor
Acidificarea oceanelor reprezintă un proces de continuă diminuare a nivelului de pH în oceanul planetar, cauzat de preluarea dioxidului de carbon din atmosferă. Aproximativ 30-40% din dioxidul de carbon rezultat în urma activității umane și eliberat în atmosferă se dizolvă în oceane, râuri și lacuri. Pentru a atinge echilibrul chimic, o parte din acesta reacționează cu apa și formează acid carbonic. Acidul reduce nivelul pH-ului în apă, modificând, fundamental, aciditatea oceanică. Potrivit cercetărilor, în ultimii 200 de ani, aciditatea oceanelor s-a modificat cu 30% - un nivel pe care oceanul planetar nu l-a atins în peste 20 de milioane de ani.
Aciditatea diminuează concentrațiile de calciu, vulnerabilizând crustaceele, lăsându-le fără carapace. Date fiind creșterea cu un grad a temperaturii globale și acidificarea oceanelor, oamenii de știință declară că un sfert din toate recifurile de corali sunt iremediabil deteriorate, iar două treimi din acestea sunt grav amenințate.
Recifele de corali găzduiesc 25% din viața acvatică, fiind responsabile pentru filtrarea naturală a apelor oceanului și producerea de nutrienți indispensabili vieții submarine.
7. Poluarea apei
Anual, peste 8 milioane de tone de gunoi sunt aruncate în oceanul planetar, cel mai mare producător și furnizor de oxigen al omenirii. La acestea se adaugă cantități imense de îngrășăminte chimice care ajung în apă, aduse de ploi, inundații, vânt etc. Îngrășămintele conțin azot, un element esențial pentru dezvoltarea plantelor - dar acest lucru nu îl limitează la scopul pentru care a fost destinat.
Fitoplanctonul (plantele acvatice inferioare - n-n.) și algele se hrănesc din azot, provocând o dezvoltare excesivă a ceea ce se numește “valuri roșii” sau “valuri maro” în zonele cu concentrații ridicate de azot. Aceste valuri sunt cauzate de creșterea rapidă a miliarde de alge, care epuizează oxigenul din mediul marin și determină mari acumulări de otravă în corpul peștilor și al păsărilor. Dar poluarea apei nu se oprește aici: anual, milioane de tone de deșeuri din material plastic, indisolubil, sunt deversate în ocean. Viețuitoarele marine, inclusiv țestoasele de mare, “se înșală”, crezând că mănâncă alimente când, de fapt, înghit pungi de plastic plutitoare sau alte otrăvuri, fapt ce duce la foamete sau moarte prin sufocare.
Poluarea reprezintă cea mai importantă amenințare la adresa întregii vieți acvatice și este cauza principală a reducerii biodiversității. Acest lucru este cu adevărat trist, dat fiind că apa și formele de viață marine sunt unele dintre cele mai importante resurse naturale de care dispunem.
8. Defrișările
Potrivit datelor internaționale, pentru a face loc dezvoltării industriei forestiere și fabricării de noi și noi produse din lemn, aproximativ 18 milioane de hectare de pădure sunt defrișate, anual - ceea ce reprezintă aproape jumătate din toți copacii de pe planetă, de la începutul revoluției industriale.
Arborii, fiind unii dintre cei mai mari producători de oxigen, evident că defrișările dăunează atât oamenilor, cât și animalelor, pentru care pădurea înseamnă “acasă”.
Având în vedere milioanele de specii diferite care trăiesc în păduri, defrișările reprezintă o amenințare majoră pentru supraviețuirea lor și o mare problemă de conservare. De asemenea, din cauza defrișărilor, crește nivelul gazelor cu efect de seră din aer, ceea ce duce la încălzirea globală. Astfel de activități, care pun în pericol natura, trebuie să se oprească dacă dorim să supraviețuim, avertizează cercetătorii.
9. Ploile acide
Prin arderea combustibilului fosil (cărbune, gaz natural, petrol), dioxidul de sulf și oxizii de azot sunt eliberați în atmosferă, reacționează cu apa și cu alte substanțe chimice din aer, formând acidul sulfuric, acidul azotic și alți poluanți și se întorc pe pământ sub formă de ploaie, zăpadă sau ceață, văduvindu-l de nutrienții esențiali și provocând adevărate dezastre.
Absorbind acidul, copacii acumulează toxine care distrug frunzele și ucid, încet-încet, suprafețe mari de pădure, dar făcând să dispară complet și numeroase specii de pești.
10. Distrugerea stratului de ozon
Stratul de ozon este cunoscut pentru capacitatea sa de a absorbi razele ultraviolete (UV) nocive, care, altfel, ar pune în pericol sănătatea tuturor formelor de viață. În lipsa stratului de ozon, nu am putea, practic, ieși afară din casă, întrucât acesta reglează temperatura, păstrează echilibrul termic al atmosferei, protejează biosfera de efectele dăunătoare ale radiațiilor ultraviolete (cum ar fi cancerul de piele) și ale radiațiilor electromagnetice potențial periculoase. Impactul este devastator pentru unele plante extrem de sensibile la aceste radiații, mai ales grâul și orzul, două culturi indispensabile oamenilor. Stratul de ozon a scăzut la nivel global în anii '80 și la începutul anilor '90 și a rămas relativ neschimbat, începând din 2000. La începutul anului 2015, un studiu al ONU arată că, întrucât majoritatea substanțelor nocive care epuizează stratul de ozon au fost interzise, ozonosfera dă semne de refacere, estimându-se că până în 2060 va fi complet... vindecată. (surse - interestingengeneering.com, un.org/en/events/ozoneday, ibtimes.co.uk)
