COVID-19, COMPARATIV ROMÂNIA-GERMANIA

După 3 luni de zile, apar pe graficul german (I.), primele semne clare de aplatizare a curbei, adică diminuarea creșterilor numărului de infectați pe zi (plusurile din paranteze). Aceasta înseamnă că ne apropiem de maximum, care ar trebui să fie urmat de adevăratele scăderi (valori negative în paranteze), reprezentând partea descendentă a curbei. Diminuarea creșterilor de la peste 6.000 la sub 1.000 pe zi: 4.04: infectați - 85.778 (+6.082/zi), decedați - 1.158; 10.04: infectați - 113.525 (+5.323), decedați - 2.373; 17.04: infectați 133.830 (+3.380), decedați - 3.868; 24.04: infectați - 150.383 (+2.337), decedați - 5.321; 30.04: infectați - 159.119 (+1.478), decedați - 6.288; 2.05: infectați 161.703 (+945), decedați - 6.575; 3.05: infectați - 162.496 (+793), decedați - 6.649.

La această dată, vindecați sunt 130.600, un raport foarte bun față de numărul infectaților. De asemenea, numărul decedaților este extrem de mic, ceea ce denotă eficiența și stabilitatea sistemului sanitar.

Comparativ cu modelele prezentate anterior, Italia și Spania (dezastruos), China și Coreea (măsuri restrictive foarte severe, testare masivă și monitorizarea situației), Germania se află în același interval de timp (rezolvarea problemei), doar la maximul graficului aplatizat, copiind modelul coreean, dar cu măsuri restrictive mai blânde, luate cu oarecare întârziere. O testare masivă a populației compensează acest deficit din faza inițială, iar profilaxia adecvată aplicată în spitale ridică cota pacienților însănătoșiți, diminuând rata de letalitate.

România, făcând parte din grupul est-european, mai puțin afectat de virus, este însă “lovită” cel mai puternic de imigranții din vest, deja contaminați. Măsurile restrictive, severe, luate de Dr. Arafat, foarte din timp, izolând populația de invazia externă, pot să salveze țara de un dezastru “italiano-spaniol”.

Rămâne, din păcate, o mare parte a imigranților necontrolată (exceptându-i pe cei din carantină și izolare), datorată iresponsabilității unora deja infectați sau purtători de viruși, care nu pot fi identificați. Aici se adaugă și capacitatea extrem de mică a testării (în medie 8.000/zi), comparativ cu cea din Coreea (200.000/săpt.) și Germania (300.000/săpt.).

Este de apreciat efortul depus de specialiști, “din mers”, pentru a remedia un sistem sanitar deficitar și a proteja personalul medical din anumite spitale, deja afectat de virus.

Din această cauză, situația atipică a răspândirii virusului în România (conform tradiției) prezintă două aspecte. Unul este pozitiv datorită valorilor mici (rezultate) a părții controlabile, iar celălalt, imprevizibil, camuflând situația din subteran, care poate fi în orice moment explozivă.

Cei care gestionează problema trebuie să câștige timp. De aici apare acest laitmotiv “încă 2 săptămâni”. Atuul hotărâtor al României rămâne izolarea celor sănătoși: “Stați acasă”.

S-au făcut tot felul de prognoze referitor la apariția maximului, 13, 15, 19 aprilie. Urmăriți creșterile pe zi ale infectaților, urcă și coboară (grafic II). Se merge în valuri. Atingerea unui punct maxim trebuie să fie precedată de o scădere relativ constantă, într-un interval anumit de timp, a creșterilor zi de zi. Iată valorile acestora din ultimele 15 zile: 328 (infec. /zi), 190, 306, 468, 386, 321, 218, 401, 302, 277, 362, 262, 327, 165, 431.

Ceea ce poate fi luat în calcul pentru o oarecare prognoză este, în primul rând, decalajul de o lună care există încă din start (februarie, respectiv martie), între Germania și România. Raportat la condițiile de mai sus, scurtarea acestei perioade este exclusă.

 

Lasă un comentariu