Interlocutor: dr. Mircea Gherman, medic specialist de medicină generală
- Preocupați, cum suntem, cu prăpădul cauzat de noul coronavirus, am uitat, se pare, că suntem în perioada în care, iată, căpușele încep să-și facă de cap; au apărut și se înmulțesc în voie, în grădinile oamenilor, în spațiile verzi din jurul imobilelor, în parcuri și zăvoaie. Deși unii specialiști dau asigurări că cele mai multe înțepături de căpușă nu provoacă decât răni minore, vrând-nevrând, ne ducem cu gândul la borelioză (boala Lyme), boală cu care zeci de români au fost diagnosticați în ultimii ani... Vă rugăm să explicați, pentru cititorii noștri, în ce constă această maladie și care sunt riscurile la care ne expunem?
- Borelioza (de la “borrelia” - o bacterie transmisă prin înțepătura de căpușă), numită și “boala cu o mie de fețe”, este o antropozoonoză, adică o boală comună oamenilor și animalelor, al cărei rezervor de infecție primar este reprezentat de anumite animale și păsări ce joacă un rol de gazde definitive. De la acestea, boala este transmisă altor animale sau păsări receptive, prin intermediul căpușelor hematofage (care se hrănesc cu sângele uman), căpușele fiind gazde intermediare. Omul apare accidental în circuit, el nefiind transmițător în continuare, prin vectori. Anotimpul propice al apariției și înmulțirii căpușelor este, într-adevăr, primăvara - martie-iunie - odată cu venirea căldurii, dar nu le “displac” nici temperaturile de 10-15 grade Celsius. Cât despre persoanele cu risc mare de infecție, sunt cele expuse profesional la contact cu iarba: silvicultori, muncitori forestieri și agricoli, sau care vin în contact cu animalele parazitate - veterinari, vânători. Deci, este considerată ca boală profesională, incidența mare fiind în Franța.
- Care este “mecanismul de acțiune” al bacteriei?
- Odată pătrunsă în organism, prin înțepătură, bacteria se extinde la nivelul pielii, determinând o erupție caracteristică. Ajunsă în organismul uman, penetrează unele celule, în special, cele nervoase, la fel și la nivelul inimii și al articulațiilor.
- De ce i se mai spune și “boala cu o mie de fețe?”
- Din cauza marii varietăți de simptome pe care le poate prezenta și care pot crea confuzii de diagnostic cu alte boli. Uneori, simptomle sunt asemănătoare celor specifice gripei. Tocmai de aceea, diagnosticul pozitiv este un proces complex și dificil, având în vedere toate mecanismele de îmbolnăvire. Diagnosticul diferențial tipic se face cu reacțiile secundare înțepăturilor insectelor. Diagnosticul diferențial al manifestărilor generale se face cu manifestări articulare, cardiace, neurologice de alte etiologii. În esență, tabloul clinic caracteristic boreliozei este multitudinea și varietatea, polimorfismul manifestărilor clinice, clasic descriindu-se trei faze: primară, secundară și terțiară. În prima fază - infecția precoce localizată - apare eritemul (erupția cutanată) cu caracter inelar, care se poate asocia cu semne minore de afectare generală, ca mărirea ganglionilor regionali, și semne minore de afectare generală: dureri articulare, dureri musculare, mai ales în ceafă și coloana vertebrală, febra neobligatorie, astenie, oboseală la cel mai mic efort. Faza a doua - infecția precoce diseminată se caracterizează prin multiple placarde (zone) de erupție cutanată, cu caracter de extindere și a altor zone ale pielii, afectare neurologică (meningită), mai rar polineuropatie - atingerea nervilor -, apoi manifestări cardiace și articulare difuze. În fine, dar nu în ultimul rând, cea de a treia fază, borelioza terțiară, tardivă - este forma cronică, după luni, și chiar 20 de ani de la prima infecție, neuroborelioză (meningite, meningoencefalite) - și se caracterizează prin dureri foarte intense nocturne, greu de calmat cu antialgice și antiinflamatorii. Se asociază cu scăderea sensibilității cutanate, scăderea forței musculare, dispariția reflexelor, atingeri centrale (encefalite), atingeri psihice, apariția depresiei, manifestări care, uneori, evoluează spre sindrom discordant (schizofrenie).
- Există leac pentru... cele 1.000 de fețe ale bolii?
- Tratată corect, boala are prognostic bun, dar există riscurile evoluției către fazele secundare și terțiare. În cazul formelor tardive de boală, durata terapiei este de cel puțin 11 zile, folosind cu prioritate cefalosporinele de ultimă generație, urmate de penicilină G, pe ultimul loc fiind amoxicilina sau doxiciclina. Corticoterapia antiinflamatoare este ineficientă, chiar dăunătoare, și nu se mai folosește ca terapie patogenică. În ultimii ani, au fost elaborate două vaccinuri specifice, însă acestea doar par eficace.
- Spre deosebire de noul coronavirus, căpușa este, ca să zicem așa, “un dușman vizibil”. Totuși, an de an, în spitalele din țară se înregistrează mii de cazuri de înțepături. Chiar nu putem scăpa de goanga asta mizerabilă?
- Vă referiți la măsuri de profilaxie și combatere. Ei, bine, în ce privește izvorul de infecție, profilaxia este greu de realizat din cauza diversității rezervorului animal și a rezistenței la insecticide a căpușelor. Privitor la căile de transmitere, pentru a preveni înțepătura, se recomandă ca, în zonele endemice, dar și în timpul plimbărilor în natură, să fie folosiți pantaloni largi și bluze cu mânecă lungă, deschise la culoare, pentru a fi observate și îndepărtate, imediat, căpușele.
- ...Iată un aspect asupra căruia vă rog să zăboviți, deoarece există tot soiul de practici și metode: unii aplică, pe locul înțepăturii, vaselină, ojă de unghii, comprese calde etc. De asemenea, încercarea de a extrage căpușa este adesea sortită eșecului, neputând-o elimina complet. Or, dacă bine ne aducem aminte de la ora de științe ale naturii, esențial este să fie extras capul gânganiei...
- Vă răspund cât se poate de clar și concis: este preferabil ca această manevră să se efectueze în serviciul chirurgical, uneori fiind necesară o excizie largă, pentru a avea siguranța că nu au rămas urme de căpușe. Cât despre vaselină, ojă sau tot felul de leacuri băbești - în niciun caz!
Imediat după înțepătura de căpușă, pielea înțepată se spală intens, cu apă și săpun, după care se dezinfectează cu alcool. Zona afectată va fi observată activ, timp de o lună, pentru a surprinde apariția eritemului inelar - erupție cutanată - dar nedureros. De această chestiune se ocupă Serviciul de boli infecto-contagioase, care, în mod activ și intermitent, urmărește evoluția clinică a efectelor înțepăturilor de căpușă, pentru a acționa prompt și operativ, în terapia antibiotică adecvată. De reținut că riscul de a contracta borelioza crește, cu cât căpușa rămâne mai mult timp fixată pe piele.
- De vreo doi ani, municipalitatea târgumureșeană dă asigurări că, în urma dezinsecțiilor efectuate în parcuri, la Platoul Cornești etc., Târgu-Mureșul a devenit un “oraș liber de căpușe”. Surse din cadrul Primăriei ne-au informat că, în curând, se va trece la... “dezcăpușarea” domeniului public, ediția 2020.
- Este o acțiune mai mult decât necesară și oportună întrucât, vă dați seama, în pandemia asta, numai căpușele ne mai lipseau...
