ȘTIRI * ȘTIRI * ȘTIRI

Distribuie pe:

“PREMIERUL A SFIDAT ÎNCĂ O DATĂ PARLAMENTUL. TREBUIA SĂ SE PREZINTE ÎN FAȚA ALEȘILOR PENTRU A SUSȚINE UN RAPORT SĂPTĂMÂNAL”

Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a declarat luni că premierul Ludovic Orban “a sfidat” din nou Parlamentul și nu a venit în fața aleșilor pentru a prezenta un raport cu privire la măsurile luate în lupta cu pandemia, în schimb a trimis “o generoasă nuvelă” de 85 de pagini.

“Așa cum a hotărât Parlamentul, premierul Orban trebuia să se prezinte în fața aleșilor pentru a susține un raport la șapte zile după votarea acelei hotărâri. Din păcate, au trecut mai mult de două săptămâni, iar premierul Orban a sfidat încă o dată Parlamentul. Orban ne arată pe 85 de pagini cum arată o țară condusă de PNL. Guvernul Orban a potențat criza și i-a accentuat efectele - prăbușirea nivelului de trai, sărăcia, șomajul - iar tunurile financiare par a fi la ordinea zilei. Semnalele din media pot să ducă la concluzia că deviza PNL este în acest moment «pande-mia apără hoția». I-aș spune maculatură acestui raport, dacă nu am respecta munca celor care au colectat datele și care au scris această generoasă nuvelă. Ce este demn de semnalat este că raportul este mai amplu chiar și decât programul de guvernare. Totuși, faptul că hotărârea adoptată de Parlament a inclus, la sugestia PSD, și obligația unui raport al premierului, săptămânal, a făcut ca premierul să iasă, iată, în fața națiunii, să spună ce a făcut pentru pandemie și în cele șase luni de guvernare”, a spus Romașcanu, într-o declarație de presă, la sediul central al PSD.

El a adăugat că printre măsurile anunțate de Guvern, multe legate de restricții, “găsim generos minciuni și raportări glorioase, de genul cincinalului în patru ani și jumătate al lui Ceaușescu”.

“Suspiciuni apar și în cazul IMM Invest, unde IFN-urile de genul celor ale domnului Sighiartău și ale mai multor secretari de stat din Guvern au fost acceptate în program. Asta înseamnă că aceste IFN-uri vor lua credite cu zero dobândă, garantate de Guvernul României, apoi vor credita piața cu dobânzi de 300%. Sperăm ca instituțiile statului să își facă treaba și să ia cele mai drastice măsuri împotriva profitorilor situației de urgență”, a afirmat Romașcanu.

Social-democratul a menționat că așteaptă ca premierul să se prezinte în Parlament cu următorul raport săptămânal, așa cum cere legea și să răspundă mai multor întrebări, printre care: câți români au fost testați în această perioadă, pentru a ști dacă deschiderea pe care o anunță guvernanții pentru 15 mai este făcută așa cum trebuie, câți antreprenori au luat credite garantate de stat prin programele anunțate de Ministerul Finanțelor, câți români au beneficiat integral de plata șomajului, măcar pentru prima lună, câți români și-au amânat ratele la bancă, care sunt măsurile concrete luate în agricultură pentru limitarea efectelor grave ale secetei, de ce până în prezent Guvernul nu a venit cu un plan concret de măsuri, etapizat și foarte clar, de relansare a activității economice și de repornire a economiei.

“Țările din jurul nostru - Bulgaria, de exemplu, are un program economic finanțat cu aproximativ 10-15% din PIB, Ungaria împreună cu Banca Națională a Ungariei au un program care ajunge la 18-20% din PIB, Polonia - 15% din PIB. Noi până acum am anunțat măsuri care urcă cu greu până la 2% din PIB. Domnule Orban, domnule Iohannis, mai aveți două săptămâni să redeveniți responsabili. Lăsați jocurile și luptele politice sterile, luați decizii pentru români, și nu în funcție de interesele de partid sau de ce vă dictează sondajele. Testați populația și reporniți economia. Acesta trebuie să fie singurul dumneavoastră obiectiv”, a mai spus Romașcanu.

 

DIN 23 FEBRUARIE, S-AU ÎNTORS ÎN ȚARĂ 1.279.000 DE CETĂȚENI ROMÂNI

Prim-ministrul Ludovic Orban a declarat luni că din data de 23 februarie s-au întors în țară 1.279.000 de cetățeni români, precizând, pe de altă parte, că, potrivit estimării Guvernului, numărul de persoane care vor fi în căutarea unui loc de muncă este cam de “300-350.000”.

“Din 23 februarie, de când, practic, am monitorizat toate intrările în România, s-au întors 1.279.000 de cetățeni români, iar cei mai mulți dintre ei au venit din țări europene, Italia, Spania, Germania, Franța, Marea Britanie, unde a existat cea mai mare răspândire a virusului. De ce v-am spus lucrul acesta? România a fost expusă unui pericol major datorită numărului extrem de mare de români care au intrat în țară. (...) Noi am carantinat și am decis izolarea la domiciliu a sute de mii de români, iar aceste decizii, de fapt, au întârziat în primă fază și, ulterior, au redus intrarea în faza de răspândire în comunitate. Foarte puține țări au avut curajul să facă așa ceva”, a declarat Ludovic Orban, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

El a menționat că estimarea Guvernului cu privire la numărul de persoane care vor fi în căutarea unui loc de muncă este cam la “300-350.000 de cetățeni români”.

“De altfel, și pe o evaluare a Comisiei Europene, există un risc de creștere a șomajului până la 6%. Tocmai din acest motiv generăm aceste măsuri economice, întrucât cea mai bună formă de protecție a unui român este să aibă un loc de muncă”, a adăugat Orban.

Premierul a menționat că pentru cei care nu vor reuși să se angajeze există Legea venitului minim garantat și până își găsesc un loc de muncă pot să beneficieze de anumite forme de susținere.

“Încercăm să gândim produse și pentru mediul urban și pentru mediul rural, pentru a oferi posibilitatea de integrare. De exemplu, o să punem la punct o măsură activă inclusiv pentru zilieri. O să pregătim un program pentru fermieri și chiar avem resurse pentru tinerii fermieri, pentru a demara un program de susținere a tinerilor fermieri, cu ajutoare, mi se pare, până la 40.000 de euro pentru construcția unei ferme. Sunt mulți care s-au întors, în loc să se mai ducă să culeagă sparanghel sau de astea, o să încercăm să dezvoltăm programe în care să le permită să își deschidă o fermă în România. De asemenea, încercăm să susținem fermele, avem un program de susținere a fermelor, mai ales a fermelor care au fost afectate în perioada respectivă. De asemenea, fermele care au fost afectate de secetă, vom acorda despăgubiri - cred că nu s-au mai acordat despăgubiri de 11 ani”, a mai spus Orban.

 

MEC A APROBAT CALENDARUL DE ÎNSCRIERE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR: ÎNSCRIERILE - DE PE 8 IUNIE; REÎNSCRIERILE - DIN 25 MAI

Calendarul de înscriere în învățământul preșcolar a fost aprobat de Ministerul Educației.

Potrivit MEC, înscrierea copiilor la grădiniță se va face în trei etape, începând de pe 8 iunie, iar reînscrierea se va desfășura de pe 25 mai.

Înscrierea pentru prima dată a copiilor la grădiniță se va desfășura în 3 etape. Etapa I are loc între 8 iunie - 3 iulie, etapa a II-a între 20 iulie- 10 august, iar etapa a III-a, programată în perioada 11-31 august, se referă la “Corecturi”.

Etapa de reînscriere a copiilor în învățământul preșcolar se desfășoară între 25 mai și 5 iunie, potrivit MEC.

La sfârșitul lunii aprilie, Ministerul Educației anunța că înscrierile la clasa pregătitoare și la grădiniță pot fi realizate online.

 

“CU SIGURANȚĂ VOM CREȘTE PENSIILE”

Guvernul va crește “cu siguranță” pensiile, decizia urmând să fie luată în funcție de raportul privitor la starea economiei și starea bugetului după primele șase luni ale anului și de prognozele care vor fi realizate, a declarat, luni, premierul Ludovic Orban.

“După cum bine știți, în conformitate cu Pactul de Stabilitate, care este transpus prin Legea responsabilității fiscal-bugetare, după primele șase luni ale fiecărui an, Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte un raport privitor la starea economiei și starea bugetului. În funcție de acest raport și în funcție de prognozele care vor fi realizate, vom lua deciziile care se impun. Cu siguranță vom crește pensiile”, a declarat Ludovic Orban, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Întrebat dacă va fi respectată acea creștere cu 40%, din luna septembrie, sau se discută varianta unei creșteri mai mici, el a precizat: “Vom lua toate deciziile în funcție de evoluția economiei și de resursele bugetare pe care le avem la dispoziție și mai ales în funcție de prognozele care se vor face, pentru că obiectivul nostru este să creștem pensiile, dar să le creștem astfel încât să le putem plăti pe toată perioada în care este necesar să plătim pensiile”.

 

ORBAN: OBIECTIVUL NOSTRU - SĂ DEPĂȘIM 6% DIN PIB ALOCAT INVESTIȚIILOR PUBLICE, ÎN MAXIM DOI ANI

Obiectivul Guvernului este să depășească 6% din PIB alocat investițiilor publice într-o perioadă de maxim doi ani de zile, a afirmat, luni, prim-ministrul Ludovic Orban.

“Tot legat de programul de relansare, vă anunț că obiectivul nostru este să creștem masiv investițiile publice în toate tipurile de infrastructură - infrastructură de transport, infrastructură energetică, infrastructura de sănătate. (...) De asemenea, infrastructura școlară, infrastructura de comunicații, toate vor face obiectul unor planuri de investiții, infrastructura în agricultură, de exemplu, infrastructura de irigații și susținerea fermierilor în achiziția de echipamente de irigare. (...) Vom prezenta toate proiectele de investiții care urmează a fi finanțate în cadrul acestui amplu proiect de reconstrucție națională și obiectivul nostru este să depășim 6% din PIB, alocat investițiilor publice, într-o perioadă de maxim doi ani de zile, iar sumele mobilizate pentru finanțarea acestor obiective de investiții să fie mai mari decât au fost vreodată în istorie”, a declarat Orban într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Premierul a anunțat, totodată, în ceea ce privește susținerea angajaților, că Guvernul va genera mai multe tipuri de măsuri active pentru companiile care își vor reporni activitatea după eliminarea restricțiilor.

“Pentru orice persoană care este reangajată, care revine în activitate în companiile pentru care se ridică restricțiile, vom participa la susținerea plății salariului, cu un procent între 35% și 41,5%. 41,5% reprezintă din salariul brut, impozitul și contribuțiile. De asemenea, vom genera măsuri active, nu numai pentru persoanele care au beneficiat de șomaj tehnic, ci și pentru persoanele care astăzi nu au loc muncă și vom sprijini companiile să angajeze oameni care astăzi nu au locuri de muncă (...). De exemplu, persoanele de peste 50 de ani sunt mai greu angajate, din cauza vârstei, din cauză că foarte mulți angajatori preferă persoane mai tinere, mai în putere și, din cauza asta, vom folosi o măsură activă. (...) De asemenea, vom avea grijă și pentru tinerii absolvenți, prin programe, de asemenea, finanțate din fonduri europene”, a afirmat Orban.

 

“ELIMINAREA RESTRICȚIILOR DUPĂ 15 MAI SE VA FACE GRADUAL, PE CRITERIUL RISCULUI EPIDEMIOLOGIC”

Eliminarea restricțiilor după data de 15 mai se va face în mod gradual, având la bază un singur criteriu, cel al riscului epidemiologic, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban.

“Ne propunem ca după data de 15 mai, în mod gradual, să eliminăm restricțiile, sigur, având la bază un singur criteriu, și anume criteriul riscului epidemiologic. Această reducere a restricțiilor se va face întâi pentru acele restricții a căror ridicare generează cel mai mic risc epidemiologic. Evaluarea riscului epidemiologic este făcută de specialiști, de Institutul de Sănătate Publică, de Consiliul de suport tehnico-științific care funcționează ca suport pentru Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență și această evaluare de risc epidemiologic este cea care stă baza deciziilor pe care le luăm în privința ridicării restricțiilor”, a declarat Ludovic Orban, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

El a precizat că pentru fiecare măsură de relaxare va exista o perioadă de 14-15 zile de așteptare pentru a se vedea efectele.

“Pentru fiecare ridicare de restricții vom aștepta o perioadă să vedem efectele. Perioada este cam de 15 zile, pentru că 15 zile, 14 zile e perioada în care se manifestă virusul, perioada în care de la infectare generează simptomele și putem să verificăm în ce măsură ridicarea anumitor restricții afectează răspândirea virusului. (...) Orice fel de ridicare de restricții trebuie să fie însoțită de un set de reguli care vor fi elaborate de Institutul Național de Sănătate Publică și de ceilalți parteneri care au capacitatea de a determina măsurile necesare pentru reducerea riscului de infecție, în privința tuturor activităților pentru care se ridică restricțiile, indiferent că este vorba de activități comerciale, că este vorba de centre de beauty - frizerii, coafuri - că este vorba de alte activități pentru care se ridică restricții”, a arătat Orban.

Premierul a adăugat că vor fi impuse și reguli privind transportul public în mijloacele de transport în comun și în ce, dar și cu privire la “activitatea care se desfășoară în birouri, atât în instituții publice, cât și în companii private”.

Ludovic Orban a punctat că Guvernul a permis desfășurarea activităților economice unde riscul de răspândire a virusului nu era mare.

“Din capul locului (...) nu s-a închis niciunul dintre șantiere, indiferent că era vorba de investiții în infrastructura de transport, investiții în infrastructura energetică sau alte categorii de investiții, investiții făcute la nivel local sau la nivel județean prin Programul Național de Dezvoltare Locală sau investiții derulate prin Compania Națională de Investiții. De asemenea, am permis toate acele activități economice necesare pentru economie și ale căror restricții ar fi putut afecta economia foarte grav”, a spus el.

Prim-ministrul a subliniat că măsurile restrictive adoptate până-n prezent au fost necesare.

“Nu mi-am dorit niciodată să fiu în situația, ca premier, să impun restricții către cetățenii români. (...) Toate aceste decizii care au dus la restricții au fost luate numai și numai pentru a păzi sănătatea românilor. (...) Nu le-am luat că ne-a făcut plăcere, le-am luat că a fost necesar. (...) Sigur că aceste măsuri, cu caracter temporar, au fost dispuse doar pentru a reduce riscul de răspândire”, a mai spus Orban.

 

UNIVERSITĂȚILE TREBUIE SĂ INTRODUCĂ ÎN PLANURILE-CADRU PENTRU MASTERUL DIDACTIC INSTRUIREA VIITORILOR PROFESORI PENTRU PREDAREA ONLINE

Universitățile trebuie să introducă în planurile-cadru pentru masterul didactic instruirea viitorilor profesori pentru predarea on-line, potrivit unui apel transmis marți de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) către Consiliul Național al Rectorilor.

“Trebuie să recunoaștem că anumite sincope întâlnite la învățarea online sunt cauzate și de faptul că nu toate cadrele didactice stăpânesc foarte bine tot ceea ce este necesar pentru utilizarea la parametri normali a echipamentelor necesare învățării online, întrucât nu au avut posibilitatea sau ocazia unei instruiri în acest sens. (...) Trebuie introdusă în planurile-cadru, ca modul obligatoriu în masterul didactic, instruirea pentru predarea online. Și asta se poate face chiar din anul universitar 2020-2021”, se menționează în scrisoarea adresată de președintele FSLI, Simion Hancescu, președintelui Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu.

Președintele FSLI amintește că din 11 martie, când școlile și universitățile au fost nevoite să apeleze la învățarea online, atât cadrele didactice, cât și elevii și studenții, au constatat că acest tip de învățare este mult mai dificil și mai stresant și că există, în mod real, dificultăți în implementarea lui.

“Principala cauză a numărului de elevi - 250.000, potrivit da-telor Ministerului Educației și Cercetării, care nu au participat și nu participă la aceste lecții a fost generată de lipsa echipamentelor absolut necesare pentru a face școală online, situație întâlnită și în cazul personalului didactic. (...) Soluția pe termen scurt și care revine Ministerului Educației și Cercetării pentru a instrui cadrele didactice care nu stăpânesc foarte bine aceste metode de predare online, este de a pune la dispoziția acestora platforme specializate și customizate cu ajutorul cărora să poată deprinde aceste abilități”, se menționează în scrisoarea transmisă de Simion Hăncescu.

Președintele FSLI solicită Consiliului Național al Rectorilor să se implice activ pentru găsirea unor soluții referitoare la formarea viitoarelor cadre didactice.

“Este un adevăr dureros, dar este real faptul că, de ani buni, universitățile nu mai furnizează pentru sistemul de învățământ profesori, ci absolvenți de învățământ universitar, iar federația noastră a atras atenția constant asupra acestui fapt, în ultimii ani. Din păcate, din motive care nu ne sunt cunoscute, solicitarea noastră nu a fost urmată și de schimbări ale sistemului de formare inițială a cadrelor didactice. (...) Pe lângă pregătirea metodică și practica pedagogică, lucruri care au dispărut acum din planurile cadru ale universităților sau sunt opționale, dar care sunt absolut necesare pentru un viitor profesor, mai trebuie introdusă în planurile-cadru, ca modul obligatoriu în masterul didactic, instruirea pentru predarea on-line. Și asta se poate face chiar din anul universitar 2020-2021. Acest tip de predare on-line poate fi folosit nu doar în caz de pandemie, ci și în situațiile în care școlile sunt închise din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Este adevărat că învățarea în sălile de clasă sau în amfiteatre este cea mai eficientă, dar trebuie să fim pregătiți ca, la nevoie, așa cum se întâmplă acum, să putem apela la școala on-line, pentru a nu lăsa flacăra cunoașterii să se stingă”, se precizează în apelul FSLI.

Simion Hăncescu mai cere președintelui Consiliului Național al Rectorilor găsirea celor mai bune soluții pentru ca profesorii să poată fi instruiți pentru predarea on-line.

“Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, preocupată fiind de o reformă reală a sistemului de învățământ, a atras atenția Ministerului Educației, încă de la începutul anilor 2000, asupra faptului că există o problemă cu formarea inițială a cadrelor didactice și, deși ni s-a dat dreptate, nu au fost luate măsurile necesare prin care să fie schimbată măcar viziunea acesteia. De fiecare dată a fost invocată autonomia universitară, motiv pentru care nu se poate interveni. Am luat, astfel, această hotărâre de a ne adresa direct învățământului superior, prin intermediul dumneavoastră, ca președinte al Consiliului Național al Rectorilor din România și împreună să putem identifica cele mai bune metode prin care să fie formați viitorii profesori, adap-tați și la nevoile reale ale sistemului de învățământ actual, care implică și digitalizarea acestuia”, se menționează în scrisoarea trimisă lui Sorin Cîmpeanu.

 

“CONDIȚIILE DE DISTANȚARE SOCIALĂ ÎN CAZUL REDESCHIDERII MUZEELOR AR TREBUI DEFINITE PRINTR-UN ACT NORMATIV”

Managerul Muzeului Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Luis Ovidiu Popa, consideră că regulile și condițiile de distanțare socială în cazul redeschiderii muzeelor ar trebui definite printr-un act normativ, fiind necesară o diferențiere între muzeele în aer liber și cele în spații închise.

“Trebuie să vedem exact care sunt normele care prevăd condițiile în care se vor deschide muzeele. După părerea mea, aceste condiții ar trebui să facă diferențierea între muzee în aer liber, care, într-adevăr, pare evident că vor putea fi deschise mai repede, și muzee în spații complet închise, așa cum este Muzeul «Antipa». Ar trebui, de asemenea, făcută o diferențiere între muzee vizitate foarte intens și muzee mai puțin vizitate. Spre exemplu, muzeul nostru, în ultimii ani, a avut o medie de peste 300.000 de vizitatori pe an și asta face ca media să fie de peste 1.000 de vizitatori pe zi, dar zilele dinspre sfârșitul săptămânii erau mult mai aglomerate decât această medie. Trebuie să vedem cum anume s-ar putea impune condiții de distanțare socială, odată ce vizitatorul depășește punctul de intrare, unde pot fi controlate condițiile, însă de-acolo mai departe... Repet, e de văzut care vor fi aceste condiții definite printr-un act normativ, nu doar prin declarații la televizor”, a precizat pentru AGERPRES Luis Ovidiu Popa.

Un alt aspect semnalat de managerul Muzeului «Antipa» este acela al limitării numărului de vizitatori.

“Poate să fie problematic din următorul motiv. Muzeul «Antipa» e unul dintre puținele din țara aceasta care se autosusține în mare măsură tocmai din veniturile proprii generate prin vizitare. Or, dacă se limitează numărul de vizitatori, în condițiile în care muzeul trebuie ținut deschis ca și cum ar fi vizitarea normală, este posibil ca cheltuielile din fiecare moment să fie mai mari decât veniturile care se realizează. Și atunci ar trebui ca această diferență, care nu se poate realiza, să fie acoperită cumva de către stat dacă se dorește ținerea des-chisă a muzeului”, consideră managerul de la Antipa.

Luis Ovidiu Popa spune că, potrivit DSP, evenimentele la care participanții sunt mobili, așa cum este cazul într-un muzeu, prezintă risc mult mai ridicat decât cele la care aceștia sunt așezați pe scaune.

“Spre exemplu, am auzit vorbindu-se și despre faptul că instituțiile de spectacole vor fi deschise mai târziu. Dar nu știu dacă este evident pentru toată lumea și dacă nu este evident - o analiză simplă chiar pe baza rapoartelor de activitate de pe site-ul Ministerului Culturii poate arăta că majoritatea muzeelor au mai mult public decât majoritatea instituțiilor de spectacole. Poate pare contraintuitiv, dar aceasta este realitatea. Pe urmă un alt aspect, înainte de instaurarea stării de urgență, timp de câteva zile, a funcționat o hotărâre a Comitetului referitoare la situația legată de pandemie în care se solicita obținerea unui aviz de la Direcția de Sănătate Publică și exista o procedură prin care DSP evalua riscul asociat la nivelul unui eveniment. Evenimentele la care participanții sunt mobili, așa cum este cazul într-un muzeu, prezintă risc mult mai ridicat decât cele la care aceștia sunt așezați pe scaune.

Într-adevăr, odată ce oamenii se mișcă și nu ai cum să le poți controla mișcarea, ating lucruri, așa cum este într-un muzeu, este un risc - așa era evaluat în acel moment - ca fiind mai ridicat de contaminare”, a explicat Popa.

El s-a referit și la condițiile de dezinfectare a spațiilor din muzee și la costurile acesteia.

Muzeele se vor redeschide din 15 mai, a anunțat, luni, președintele Klaus Iohannis.

 

O ASOCIAȚIE DIN MAREA BRITANIE DRESEAZĂ CÂINI CARE SĂ DEPISTEZE PASAGERII CU CORONAVIRUS, PE AEROPORTURI

O asociație din Marea Britanie a demarat un program pentru dresarea câinilor în scopul detectării pasagerilor infectați cu noul coronavirus care ajung pe aeroporturile din Marea Britanie, informează Press Association.

Asociația Medical Detection Dogs a desfășurat în trecut programe de dresaj canin pentru detectarea cancerului sau a malariei.

Fondatoarea organizației crede că aceste animale pot detecta COVID-19 la călătorii asimptomatici sosiți cu “zboruri din alte părți ale lumii”, când măsurile de izolare la domiciliu se vor relaxa.

“Vor veni oameni care ar putea fi asimptomatici sau presimptomatici în acele câteva zile în care nu știu că sunt infectați”, a declarat Claire Guest pentru emisiunea Today, difuzată de BBC.

“Un câine adulmecă fiecare persoană la rând - îi ia 0,5 secunde, câinele identifică rapid care sunt cei care au nevoie de testare și trebuie să meargă direct în izolare pentru a preveni transmiterea bolii mai departe pe teritoriul Marii Britanii”.

Pe site-ul asociației sunt oferite detalii despre cei șase câini care vor fi învățați să detecteze prezența coronavirusului cu ajutorul Facultății de Igienă și Medicină Tropicală din Londra (LSHTM) și a Universității din Durham.

Echipa de câini este formată din trei cocker spaniel, un labrador, un câine din rasa Labradoodle și un metis labrador cu golden retriever. Aceștia ar putea fi dresați într-o perioadă cuprinsă între șase și opt săptămâni, proiectul având nevoie de o finanțare de 500.000 de lire sterline pentru finalizarea pregătirii, a mai precizat Claire Guest.

Lasă un comentariu