AZI, 8 MAI - ZIUA MONDIALĂ A CRUCII ROȘII ȘI SEMILUNII ROȘII

Distribuie pe:

În 1859, Comitetul Internațional al Crucii Roșii a declarat ziua de 8 mai Ziua Mondială a Crucii Roșii.

Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie este una umanitară internațională, activând în 190 de țări, și a cărei misiune este de a proteja viața și sănătatea oamenilor, de a preveni și alina suferința provocată se războaie, tensiuni politice, dezastre naturale sau sociale, fără vreo discriminare de naționalitate, rasă, religie, clase sociale sau opinii politice.

Mișcarea Internațională de Crucea Roșie și Semiluna Roșie s-a născut la inițiativa omului de afaceri elvețian Henry Dunant (1828-1919), după bătălia de la Solferino (24 iunie 1859), dintre armatele Franței și Austriei, una dintre cele mai sângeroase confruntări armate din istorie (peste 40.000 de morți și răniți).

Venit la Solferino pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri, Dunant a fost martor al imaginii oribile de după bătălie: “Cadavrele erau așezate unele peste altele, iar răniții zăceau neîngrijiți. Numărul chirurgilor era insuficient. Deși existau veterinari pentru a îngriji o mie de cai, era doar un doctor pentru același număr de oameni...”. Impresionat de dezastrul umanitar, Dunant i-a adunat pe oamenii din localitatea învecinată, petrecând alături de ei patru zile, fără întrerupere, pentru a-i ajuta pe răniți. Memorabile au rămas cuvintele sale: “Siamo tutti fratelli” (“Suntem cu toții frați”), sensibilizându-i pe voluntari, care i-au îngrijit, cu aceeași dăruire, pe toți soldații răniți, fără deosebire de armata din care făceau parte.

Întors în Elveția, profund marcat de coșmarul la care asistase, Dunant a scris cartea O amintire de la Solferino (1862), aducând în atenția lumii realitățile războiului și propunând, totodată, înființarea, în fiecare țară, a unei societăți de ajutorare a răniților, alcătuită de voluntari, precum și promovarea unui acord internațional care să-i protejeze pe cei răniți pe câmpurile de luptă și pe cei care îi îngrijesc, oferindu-le, astfel, un statut neutru. În același an, a fondat “Comitetul internațional al asociațiilor de ajutorare pentru îngrijirea răniților”, devenit, în 1876, “Comitetul Internațional al Crucii Roșii” (CICR). În 1864, Convenția de la Geneva a acceptat și asimilat propunerile făcute de Dunant, cel care, în 1901, avea să devină primul laureat al Premiului Nobel pentru Pace, împreună cu Frederic Passy.

Organizație de ajutor umanitar, Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie se ghidează, în activitățile sale, după următoarele șapte principii: umanitate, imparțialitate, neutralitate, independență, voluntariat, unitate, universalitate.

În ce privește însemnele, Crucea Roșie pe fundal alb a fost simbolul original de protecție declarat la convenția de la Geneva din 1864. Este o inversare a steagului național al Elveției, fiind adoptat în onoarea lui Henry Durant și a țării sale. Cât despre Semiluna Roșie, Imperiul Otoman a folosit un astfel de simbol pentru a-i proteja pe soldații musulmani, angajându-se, în același timp, să respecte simbolul Crucii Roșii. De aceea, în 1878, CICR a decis că se pot adopta simboluri oficiale adiționale pentru statele non-creștine. Astfel, Semiluna Roșie este emblema tuturor statelor cu populații majoritar musulmane.

România a devenit Parte semnatară la prima Convenție de la Geneva din 1864 si a ratificat-o în 1874, iar la 4 iulie 1876 s-a înființat Societatea Crucea Roșie din România. Printre semnatarii actului se regăsesc importante personalități ale vremii: Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza, Gr. G. Cantacuzino si Dr. Carol Davila. Primul președinte al Crucii Roșii Române (1876-1897) a fost Prințul Dimitrie Ghica. În 20 iulie 1876, prima ambulanță a Crucii Roșii Române a plecat într-o misiune umanitară, pe frontul sârbo-turc de la sud de Dunăre, având menirea de a acorda ajutor medical militarilor răniți, indiferent de tabăra din care făceau parte.

Crucea Roșie Română este singura organizație umanitară cu o rețea funcțională pe întreg teritoriul țării. Are 47 de filiale, aproape 2.000 de subfiliale, peste 1.300 de comisii și peste 5.500 de voluntari care se implică activ în activitățile umanitare. Președintele Societății Naționale de Cruce Roșie este Principesa Margareta, Custodele Coroanei României.

CRUCEA ROȘIE ROMÂNĂ A COLECTAT PESTE 5 MILIOANE DE EURO ÎN CAMPANIA “ROMÂNIA SALVEAZĂ ROMÂNIA”

Anul acesta, marcarea Zilei Mondiale a Crucii Roșii și Semilunii Roșii survine pe fondul crizei sanitare cauzate de pandemia COVID-19, pentru limitarea căreia Crucea Roșie Română a inițiat și derulează Campania națională de strângere de fonduri “România salvează România”. Până la 16 aprilie, a fost colectată de la persoane juridice și de la persoane fizice suma de 5,2 milioane de euro, iar din donații prin SMS - peste 68.000 de euro.

Au fost achiziționate, până la data menționată, echipamente medicale și materiale de protecție în valoare de 3,9 milioane de euro, distribuite către unități sanitare și autorități centrale și locale care intervin în mod direct în pandemie, precum și către cele 47 de filiale din țară, pentru a asigura protecția voluntarilor și a personalului angajat. Au fost procurate, printre altele: 10 aparate de testare rapidă COVID și 300 de kituri, 25 de ventilatoare, peste 1,2 milioane de măști, o unitate mobilă de terapie intensivă, monitoare, mănuși, viziere, combinezoane, dezinfectanți ș.a.

Campania națională de strângere de fonduri “România salvează România” continuă, putându-se face donații de 2 euro prin numărul special de SMS 8827, cu textul “RomaniaSalveazaRomania”, valabil în toate rețelele de telefonie mobilă din țară, sau prin intermediul site-ului Crucii Roșii Române - www.crucearosie.ro.

CRUCEA ROȘIE MUREȘ: “FII SOLIDAR!”

Crucea Roșie Mureș (președinte - Magda Bercea) în parteneriat cu Instituția Prefectului îndeamnă la solidaritate cu cei afectați de pandemie: “În aceste momente dificile avem nevoie, mai mult decât oricând, de donații care vor fi folosite pentru a ajuta persoanele fără aparținători, aflate în autoizolare sau izolare, persoanele aflate în dificultate din motive medicale, financiare etc. din județul Mureș cu produse alimentare de bază și produse de igienă, conform normelor și standardelor organizației în situații de urgență”, este apelul lansat de filiala mureșeană a Crucii Roșii Române. Sumele, care vor fi folosite strict în și pentru județul nostru, pot fi donate în contul RO 89 RNCB 0193 0159 7034 0001, BCR Central Târgu-Mureș.

La începutul lunii aprilie, Crucea Roșie Mureș a donat Clinicii de Boli Infecțioase nr. 1 din Târgu-Mureș două frigidere, două mașini de spălat, două uscătoare de haine, două filtre de cafea, un cuptor cu microunde și un fierbător. O campanie umanitară se derulează, în aceste zile, în municipiul Sighișoara, unde, cu susținerea Primăriei, voluntarii distribuie produse alimentare și nealimentare persoanelor vulnerabile.

“...ACEASTĂ CRIZĂ NE UNEȘTE PE TOȚI, ÎNTR-UN MOD FĂRĂ PRECEDENT”

“Covid-19 trage un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională. Există o nevoie urgentă de solidaritate globală pentru a aborda această pandemie. Această criză ne unește pe toți într-un mod fără precedent. Siguranța și bunăstarea fiecărui individ sunt esențiale pentru siguranța și bunăstarea întregii lumi “, a declarat președintele Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), Francesco Rocca. Impacturile secundare ale COVID-19, precum sărăcia și perspectiva insecurității alimentare pentru milioane de oameni din întreaga lume trebuie să constituie un avertisment serios: “COVID-19 schimbă fundamental viața comunităților și trebuie să pregătim, împreună cu instituțiile, un răspuns social, înainte de a fi prea târziu. Creșterea prețului alimentelor, în momentul de față, înseamnă că tot mai mute familii vor reduce, probabil, numărul de mese zilnice pe care și le vor permite”. Pentru a încetini și a stopa răspândirea pandemiei, “măsurile trebuie să se bazeze pe date privind sănătatea și să fie sprijinite printr-o comunicare responsabilă cu toți cetățenii”. Aceasta include testarea corespunzătoare, urmărirea contacților celor infectați și consolidarea sistemelor de asistență medicală, precum și furnizarea de suport psihosocial pentru membrii comunității, a explicat președintele IFRC, adăugând că, în acest sens, a solicitat ca ajutorul umanitar de bază să poată ajunge, la timp, în țările destinatare, fără bariere suplimentare și aprobări speciale. “Procedurile de derogare sunt deseori lungi și costisitoare. Ne angajăm cu părțile interesate în cauză să cerem derogări pentru obiectele umanitare esențiale și pentru a răspunde nevoilor urgente ale populației”, a spus Rocca.

El a subliniat că măsurile de prevenire, inclusiv spălarea corectă a mâinilor și distanțarea fizică trebuie să rămână în vigoare, ca implicare comunitară constantă, pentru a fi sigur că oamenii se simt informați și încurajați - doi factori cheie care ajută

la salvarea a milioane de vieți omenești. (surse și foto - crucearosie.ro, ifrcnewsroom.org, imparte.ro, filiala.crucearosiemures.ro)

 

 

Lasă un comentariu