VIZITELE CANONICE ÎN TRANSILVANIA ALE EPISCOPULUI VASILE MOGA

Pastorația episcopului Vasile Moga s-a desfășurat în condiții dintre cele mai dificile. Referitor la vizitele canonice, așa zisele Vizitații canonice, “Instrucția” de la 1810 impunea episcopului să facă vizitații canonice numai cu permisiunea guvernului și asistat de un comisar guvernial. De aceea a fost nevoit să adopte o tactică foarte prudentă ca să nu-și pericliteze episcopia. În anii dintâi a făcut puține deplasări în jurul Sibiului, în Săliște, Sebeș și Rășinari. În 1815 sfințește biserica din Ponor, în 1816 cea din Vurpăr, în mai 1818 este în Geomal, în 9 octombrie 1818 în Ponor, în 17 iunie 1819 în Bonțida. În același an cercetează parohiile din tractul Sebeșului, în iunie 1820 tractul Alba-Iulia până la Baia-de-Arieș, de unde trece la Cluj. În 1821 sfințește biserica din Toplița română, în 24 mai 1822 cea din Șulumberg, unde dispune să ridice podeala din fața altarului și cea de la femei ca să vadă și femeile serviciul divin, iar în august 1822 cea din Sângeorgiu-Pădureni. Tot în luna aceasta cercetează tractul Unguraș și sfințește bisericile din Tămașa, Sânpetru și Baica. Aici, femeile evlavioase i-au așternut în drum valuri de pânză de la casa parohială până la biserică. În 16 august e în Rachiș și în 18 august în Gălpâia. Trece în tractul Lăpușului. În 28 august sfințește biserica din Măgoaja, în 5 septembrie în Mașca, în 6 septembrie cea din Văleni, în 10 septembrie cea din Rogoz și în 16 septembrie cea din Vima mare. În 18 septembrie biserica din Unguraș, unde o femeie i-a făcut o lumânare de ceară așa de lungă, încât a cuprins cu ea de trei ori biserica. În 26 septembrie este în Jimbor, în 7 octombrie sfințește biserica din Mociu, în 10 octombrie cea din Cubleșul român, iar în 12 octombrie este în Deag. Tot în luna aceasta sfințește bisericile din Osoi și Escu. Aici ridică credincioșii plângere împotriva preotului lor Ion Vlasiu, “de o frumusețe biblică și impunătoare”, că suferă de patima beției. Episcopul i-a ispitit dacă au obiceiul să dea preotului băutură la diferitele servicii ce le face. Oamenii au răspuns că așa este datina de totdeauna. Atunci episcopul i-a dojenit “voi l-ați făcut băutor”, oprindu-i să mai dea preotului băutură. Întors la reședință, episcopul a destituit pe Ion Vlasiu, care a mai trăit vreo 15 ani în capul satului ca simplu iobag. Tot aici, după multe insistențe, episcopul a făcut sfeștanie în casa lui Simion Pop, pentru care gazda casei i-a dat doi taleri de câte un florin.

În august 1823 sfințește bisericile din Zoltan, Alțina, Roșia Abrudului, Vidra de Sus și Geoagiul de Jos. În parohia aceasta biserica a fost zidită de fruntașul Mihail Gritta, care, fiind bogat și având o oarecare meteahnă sufletească de ispășit, a făcut vot să zidească șapte biserici. Locul pentru bise-rică l-a dăruit baronul Bornemisa, căruia, fiind prezent la sfințire, episcopul i-a mulțumit și l-a sărutat pe frunte.

În mai 1824 cercetează parohiile în Valea Arieșului. În 3 mai este în Ocolișul-mare. Prin satele de munte, episcopul a trecut călare sau în car cu boi. Lua cu sine în car copiii, cu care povestea și făcea glume. Vătaful satului anunța sosirea lui în sat de pe o culme de deal, strigând “Haideți, oameni buni că a picat vlădica pe sat”. În Ocolișul mare a dispus să se înlăture din biserică peretele dintre bărbați și femei. În Ocolișul mic a dojenit mai multe femei în biserică pentru purtarea lor imorală. De aici trece în Valea Mureșului. În 12 mai sfințește biserica din Idicel, în 27 mai cea din Potoc, în 30 mai cea din Polăți, în 1 iunie cea din Toplița română, în 3 iunie este în Stânceni unde, având știre despre destrăbălarea poporului, a refuzat să stea peste noapte la unul din credincioși, și a dormit în tinda bisericii, străjuit de patru bărbați din sat. În 5 iunie sfințește biserica din Râpa de sus. În 18 iunie este în Blăjenii de sus, în 19 iunie în Caila, iar în 25 iunie în Râpa de jos. Aici, preotul Nicolae Popovici cu câțiva credincioși trecuse la uniți. Ortodocșii cu preotul Ion Popovici au ridicat altă biserică cu cheltuiala lui Ion Mandrea din sat, care biserică a fost zugrăvită în 1804. În iulie 1824 cercetează parohiile din Valea Bârgăului însoțit de comisarul guvernului Nicolae Vărășan, ofițer grăniceresc din Rușii munți. Tot în anul acesta cercetează parohiile de la Sighișoara. Despre acestea până acum nu avem date precise.

În 4 februarie 1825 este iar în Deag. În august 1827 în Râpa Râmet, iar în octombrie sfințește biserica din Hodac. În 21 octombrie 1828 sfințește biserica nouă din Sebeșul săsesc, în iulie și august 1831 cercetează parohiile din “dominiul Zlatnei”. În 1835, în drum spre Viena poposește în parohia Dumbrava de la Cluj. În iunie 1836 este în parohiile tractului Câmpeni. În 1839, a doua zi de Rusalii, sfințește biserica nouă din Șulumberg, iar în august stă trei săptămâni în parohiile din jurul Hunedoarei. În 1840 sfințește biserica din Vărd, în 14 martie 1842 este în Cluj, iar în 15 iulie 1842 sfințește biserica

din Ilimbav. Aici botează copilul preotului Iosif Sinai. Incontestabil că aceste date sunt incomplete. Notele ce se vor mai găsi prin bisericile noastre vor completa și această latură a activității episcopului Vasile Moga.

Lasă un comentariu