* “Credeți-mă că vorbesc eu, Heine, de pe patul de moarte; după ce am chibzuit bine ani îndelungați, după ce am cântărit tot ce s-a spus și tot ce s-a scris la toate popoarele, am ajuns la această certitudine: “Există un Dumnezeu care e judecătorul gândurilor noastre; Sufletul nostru este nemuritor și există un loc unde binele e răsplătit și răul pedepsit. Dacă până acum nu am crezut și m-am îndoit de toate acestea, acum n-o mai fac; la fel să faceți și voi până nu este prea târziu. Credința tare în Dumnezeu te învață să suporți încercările cele mai grele din viață. Dacă n-aș avea această credință, mi-aș pune singur capăt vieții”.
Heinrich Heine (1796-1856), poet german, celebru, ateu...!
***
* “Nu da urechea ta limbii celui ce defaimă, nici limba ta urechii iubitorului de ponegrire, ascultând sau grăind cu plăcere cele rele, împotriva aproapelui, ca să nu cazi din dragostea cea dumnezeiască și să te afli străin în viața veșnică. Nu primi bârfele împotriva părintelui tău, nici nu încuraja pe cel ce-l necinstește pe el, ca să nu se mânie Domnul pentru faptele tale și să te stârpească din pământul celor vii. Să-i cinstești pe părinții (bătrânii) tăi, dacă vrei să fii fericit și să-ți fie bine ție și familiei tale”.
Arsenie Boca (1910-1989), preot duhovnic renumit, vizionar, scriitor creștin
***
* “În timpul organizărilor statale sub cei doi regi - Burebista și Decebal, “Preoții” au jucat un rol important și uneori definitoriu. Regele Comosicus avea și funcția de Mare Preot și avea sub el toată conducerea religioasă. Preoții Deceneu și Vezina au ocupat funcții de vicerege în aparatul de conducere, dar cel mai important este faptul că au fost sfătuitori drepți și cinstiți ai celor doi regi, care se bazau în toată conducerea statală pe înțelepciunea și loialitatea lor. Preoții traco-geto-daci sunt amintiți în izvoarele literare sub denumirile de: kapnobatai (cei din nori, trăitori asceți sus, la munte), polistai (întemeietori de orașe) și ktistai (întemeietori de neam).”
“După 1.400 de ani, domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt, avea mare sfătuitor pe Sfântul Daniil Sihastru. Domnitorul, niciodată nu mergea la război fără să se spovedească sau să se sfătuiască cu preotul duhovnic Daniil în situații cheie a statului moldav. În ROMÂNIA de AZI, după 30 de ani, încă nu s-a găsit o formațiune politică (sau de alt gen) puternică și cinstită care să conducă poporul și să fie ascultată. Cine este de vină? NOI, cei ce alegem fruntea Țării. Nu degeaba poetul Bolintineanu ne spunea odinioară: «Ce e viața noastră în sclavie oare? / Noapte fără stele, ziua fără soare, / Cei ce rabdă jugul ș-ar trăi mai vor, / Merită să-l poarte spre rușinea lor. Soluția? Români! Alegeți pe cei mai buni dintre cei mai buni; Puneți în conducerea țării preoți luminați care să răspundă de Biserică, medici care să răspundă de sănătate; dascăli luminați care să se ocupe de învățământ; scriitori și poeți patrioți nepătați, care să conducă cultura; agricultori destoinici care să se ocupe de agricultură; meseriași deștepți și loiali care să conducă industria, edili cinstiți, credincioși și cu dragoste pentru popor” etc. (n.a.).
***
P.S. “Se întâmplă de multe ori în viața noastră să mergem la casele noastre și să nu putem intra; am pierdut cheile, sau nu știm unde le-am pus și încercăm tot felul de chei sau alte soluții....
Acest lucru se întâmplă și cu cheia inimii noastre. De atâtea ori, ea este închisă, și nu găsim cheia potrivită pentru a putea intra în ea. Dragii mei! Această cheie se află în mâna lui Dumnezeu, n-o mai căutați în altă parte, aici o găsiți în mod sigur. Întrebarea este: ÎL lăsăm noi pe Dumnezeu să ne deschidă inima? Oamenii sunt de multe feluri și trebuie foarte multe chei. Dar Domnul are aceste chei care ni le dă și nouă: răbdare, dragoste, bunătate, milostenie, smerenie, inimă curată, înțelepciune. Cu ele deschidem orice inimă. Să încercăm pentru că numai așa intrăm în CASA INIMII!
“Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta, și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine”. (Psalmul 50, 11-12.)
