Cu ocazia împlinirii a 180 de ani de la nașterea compozitorului Piotr Ilici Ceaikovski, Biblioteca Națională a României organizează expoziția virtuală Îmbinarea simfonismului cu expresivitatea în muzica de balet a lui P. I. Ceaikovski, fiind expuse partituri și fotografii din colecțiile bibliotecii.
Marele compozitor rus s-a născut într-o familie de origine burgheză, la 25 aprilie/7 mai, la Votkinsk, Rusia, și a murit la 6 noiembrie 1893, la Sankt Petersburg. Pasionat de muzică încă din copilărie, după absolvirea Colegiului de jurisprudență și obținerea Diplomei în drept, Ceaikovski decide să se înscrie în 1862 la Conservatorul din Moscova. A urmat timp de trei ani cursurile lui Anton Rubinstein (orchestrație) și Zaremba (compoziție), studiind, în afară de pian, flautul și orga. Compozitorii săi preferați erau Mozart, Beethoven, Glinka, Meyerbeer, Weber, Schumann și Liszt.
În perioada (1866-1877) a fost profesor universitar de armonie, în cadrul Conservatorului din Moscova. Tot în această perioadă au luat naștere opere precum Concertul nr.1 pentru pian, dedicat lui Hans von Bülow, “Ondine”, “Opricinik”, “Vakula” și “Lacul Lebedelor”.
În 1884, Țarul Alexandru al III-lea l-a decorat pe Ceaikovski cu Ordinul Sfântul Vladimir.
Odată cu baletul “Lacul Lebedelor”, începe colaborarea dintre Ceaikovski și cel care este denumit “părintele baletului clasic”, Marius Petipa, ducând la nașterea baletului modern, dar și la crearea unei adevărate școli coregrafice, ce va cunoaște o puternică ascensiune în primele decenii ale secolului XX. Coregrafului Marius Petipa îi revine meritul de a fi scos baletul de la curte, oferindu-l marelui public într-o concepție dramatică, realizând compoziții coregrafice emoționante prin expresia plastică și forța de sugestie.
Pe data de 6 noiembrie 1893, la nouă zile după ce a terminat Simfonia a 6-a în si minor Patetica op.74, Ceaikovski moare de holeră, pentru că a băut apă din râul Neva. Acesta este motivul oficial. A beneficiat de funeralii naționale, la care au luat parte aproape 8.000 de persoane, fiind înmormântat la mănăstirea “Alexandr Nevski” din Sankt Petersburg.
Viața sa zbuciumată i-a inspirat lui Ken Russell în filmul “The music lovers” (1970, Amanții muzicii).
Opera lui reprezintă o fericită sinteză între operele clasice occidentale și tradiția rusă, reprezentată în epocă și de Modest Petrovici Musorgski, și de Grupul celor Cinci.
Înregistrările audio-video din colecțiile Bibliotecii Naționale sunt la fel de valoroase ca partiturile, prezentând balerini celebri precum: Rudolf Nureyev, Maya Plisetskaya, Alina Cojocaru, Alexander Bogatirev, Larissa Lezhnina, Federico Bonelli și alții, care creează adevărate “spectacole magice de balet”, prin interpretări de excepție, ale unor pagini muzicale desăvârșite, alături de mari orchestre ale lumii și dirijorii acestora - Boston Symphony Orchestra (Seiji Ozawa), The Philadelphia Orchestra (Eugene Ormandy), Wiener Symphoniker (John Lanchbery), Bolshoi State Academic Theatre Orchestra (Algis Zhuraitis), The Orchestra of the Royal Opera House, Covent Garden (Valeriy Ovsyanikov), Münchner Philharmoniker (Sergiu Celibidache). În zilele noastre, putem urmări coregrafii spectaculoase pe muzica lui Ceaikovski, la majoritatea Teatrelor de Operă și Balet din lume, în special în cele care fac parte din elita baletului mondial: Baletul Operei din Paris, Baletul Bolșoi, The Royal Ballet din Londra, New York City Ballet și, nu în ultimul rând, Baletul Regal Danez.
