AZI, 9 MAI, ZI CU TRIPLĂ SEMNIFICAȚIE

ZIUA INDEPENDENȚEI DE STAT A ROMÂNIEI

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independența României ca urmare a declanșării Războiului de Independență al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 - 1878. La începutul anului 1877, vasală Imperiul Otoman, România era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual și să accepte stăpânirea Porții în Dobrogea, la gurile Dunării.

Izbucnirea Războiul ruso-turc, în aprilie 1877, a reprezentat ocazia ideală pentru a profita de contextul internațional în realizarea independenței României.

În aprilie 1877, România a semnat convenția cu Rusia prin care permitea armatei ruse să treacă pe teritoriul ei și să ocupe linia Dunării până la gura Oltului, iar armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud.

La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaților: “Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare... Suntem dezlegați de legăturile noastre cu Înalta Poartă... Guvernul va face tot ce va fi în putință ca starea noastră de stat independent și de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.

A doua zi, la 10 mai, Camerele reunite au proclamat și votat independența României, iar domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial, iar Guvernul român a hotărât încetarea plății tributului de 914.000 lei, suma fiind direcționată către bugetul Armatei.

Pe front, în iunie, trupele ruse au trecut Dunărea și au început operațiile pe teritoriul Imperiului Otoman, dar s-au lovit de rezistența lui Osman Pașa, la Plevna, fiind nevoite să oprească înaintarea. Astfel, 38.000 de soldați români și 108 tunuri au intrat în toiul războiului de peste Dunăre.

La 30 august 1877, trupele române și ruse vor porni un atac urmat de cucerirea redutei Grivița 1 de către români. Două luni mai târziu, românii au cucerit și cetatea Rahova. Plevna a reușit să reziste până la 28 noiembrie, fiind încercuită de trupele ruso-române. Osman Pașa a încercat să străpungă încercuirea și să se retragă, dar manevra sa a eșuat, astfel încât el și armata sa s-au predat.

După căderea Plevnei, trupele române au trecut la asedierea Vidinului, iar cele ruse au pornit în grabă către Constantinopol. După ce au cucerit Plovdiv (Filipopol) și Edirne (Adrianopol) și au ajuns în apropierea capitalei, la 18 ianuarie 1878, Turcia a fost nevoită să ceară un armistițiu. În acest context, la 19 februarie 1878 s-a semnat tratatul de la San Stefano.

Tratatul recunoștea, printre altele, independența României, întărită la Congresul de la Berlin din vara anului 1878.România a fost recunoscută ca stat independent și i s-a restabilit autoritatea asupra Dobrogei. Portului Constanța i-a fost asigurat accesul direct la Marea Neagră. Rusia câștiga, însă, gurile Dunării și relua în stăpânire județele din sudul Basarabiei, care fuseseră retrocedate României prin Tratatul de Pace de la Paris din 1856.

Foto: Intrarea Armatei Române în Dobrogea - desen de Henryk Dembitzky (1830-1906)

 

ZIUA VICTORIEI COALIȚIEI NAȚIUNILOR UNITE ÎN CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

La 9 mai, cele mai multe țări din estul Europei, printre care și România, dar și statele care au aparținut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, marchează Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiționată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. În Marea Britanie, Franța, Slovacia, Cehia, Norvegia, Țările Baltice și în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei este sărbătorită în ziua de 8 mai.

Un prim act de capitulare necondiționată a Germaniei a fost semnat la 7 mai 1945, la Reims, potrivit “Repere de cronologie internațională 1914-1945” (1982).

La dorința expresă a conducătorului sovietic Iosif V. Stalin, procesul de capitulare a Germaniei a fost reluat în noaptea de 8 spre 9 mai 1945, în cartierul general al armatei sovietice din Berlin-Karlhorst.

În urma semnării actului de capitulare necondiționată a Germaniei naziste, s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care și-au pierdut viața peste 60 de milioane de oameni, militari și civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale și economice, au fost fără precedent. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârșit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki (6 și 9 august), armistițiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.

Armata Roșie a lansat, în vara anului 1944, o puternică ofensivă generală împotriva armatelor germane. La 23 august, România a întors armele, alăturându-se Națiunilor Unite, provocând o breșă masivă în sistemul defensiv german. Militarii români alături de cei sovietici au depășit rapid aliniamentul Munților Carpați, începând acțiunile de eliberare a nord-estului României, Ungariei, Austriei, Cehoslovaciei etc.

La 25 octombrie 1944, tot teritoriul României era complet eliberat de sub ocupația fascistă. Ca urmare a acestei ofensive, Germania și-a retras tot dispozitivul militar din Balcani. Tot în 1944, Aliații au obținut controlul asupra spațiului aerian al Europei, Germania fiind supusă unei ample campanii de bombardament. Pe frontul din Pacific, Statele Unite au recucerit arhipelagul Filipinelor și o serie de puncte strategice.

În Est, sovieticii au declanșat, la începutul anului 1945, o puternică ofensivă pe toată linia frontului, atingând frontierele Germaniei. Pe Frontul de Vest, după eșecul ofensivei germane din Ardeni, din decembrie 1944, Aliații au lansat o vastă ofensivă, pătrunzând pe teritoriul german. Armatele sovietice și cele anglo-americane s-au întâlnit pe Elba, în primăvară, Berlinul fiind înconjurat de Armata Roșie. În primele zile din mai, trupele germane au capitulat.

 

ZIUA EUROPEI

“Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință.” * “Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto”*”Punerea în comun a producțiilor de cărbune și oțel...va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat, în trecut, fabricării muniției de război, dar care au fost, în același timp, cele mai constante victime ale conflictelor.” (citate din Declarația Schuman)

În fiecare an, de Ziua Europei (9 mai) sunt marcate pacea și unitatea pe continent. Data amintește de ziua în care a fost pronunțată declarația Schuman: în cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei, în contextul în care națiunile Europei făceau încă eforturi pentru a înlătura consecințele dezastruoase ale celui de-al Doilea Război Mondial, care încetase cu 5 ani în urmă, și erau hotărâte să caute modalități de a evita un alt război. Au ajuns la concluzia că prin punerea în comun a producției de cărbune și oțel, un eventual război între Franța și Germania, rivali istorici, “ar fi nu numai de neconceput, ci și imposibil din punct de vedere material”.

Viziunea lui Robert Schuman era de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism, de aceea, propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Declarația rostită la 9 mai 1950, de Robert Schuman, a rămas înscrisă în istoria construcției europene drept “declarația Schuman”. Textul prevedea crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse.

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), înființată de Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxembourg, a fost prima dintr-o serie de instituții europene supranaționale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi. Reunirea intereselor economice a contribuit la creșterea standardelor de viață și la crearea unei Europe mai unite. Posibilitatea de a adera la CECO le-a fost oferită și altor țări.

 

ZIUA EUROPEI 2020: ÎMPREUNĂ, SUNTEM EUROPA!

9 mai, Ziua Europei, este o ocazie de a sărbători pacea și unitatea în Europa.

În fiecare an, instituțiile UE de la Bruxelles își deschid larg porțile pentru public, organizând manifestări dedicate acestui eveniment. Anul acesta, din cauza crizei coronavirus, nu vor fi evenimente cu ușile deschise la Bruxelles. Criza continuă nu lasă loc pentru întâlnirile sociale, dar gândurile noastre se îndreaptă spre cei care luptă împotriva virusului sau suferă din cauza acestuia.

Cu toate acestea, vom mai marca această zi, mai ales că anul acesta sărbătorim, prin manifestări online, a 70-a aniversare a Declarației Schuman - o declarație puternică, făcută de ministrul francez de externe, Robert Schuman, care a inițiat procesul de integrare europeană.

Uniunea Europeană este mai puternică împreună, și, împreună vom depăși această criză! (surse și foto: descopera.ro, europa.eu, agerpres.ro, onthisday.com)

 

 

Lasă un comentariu