4 IUNIE - ZIUA TRATATULUI DE LA TRIANON

Distribuie pe:

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a hotărât, miercuri, cu 235 voturi “pentru” , 21 “împotrivă” și 25 de abțineri, ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.

qGuvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Senatorul PSD Titus Corlățean, unul dintre inițiatori, a menționat că proiectul de lege vizează o simbolistică națională importantă pentru statul român modern și contemporan: “Acest proiect de lege face referire la momentul 4 iunie 1920, atunci când Tratatul de pace de la Trianon a fost semnat de puterile aliate, câștigătoare ale Primului Război Mondial, inclusiv România cu Ungaria, ca succesor al Imperiului austro-ungar. (...) Tratatul a consfințit recunoașterea internațională a frontierelor României reîntregite cu Transilvania și a consacrat drepturile civile și politice ale românilor care constituiau populația majoritară în Transilvania, drepturi pe care aceștia nu le-au avut sub dualitatea austro-ungară”, a spus Corlățean, precizând că nu este vorba de o lege îndreptată împotriva cuiva: “Nu e o lege îndreptată împotriva unei minorități naționale. Acest moment poate să fie un cadru de dialog la aceeași masă, ceea ce nu s-a întâmplat în acești ani, a celor care au opinii diferite cu privire la simbolistica lui 4 iunie. (...) Nu este îndreptat împotriva altui stat. Trebuie să luăm notă că în toți acești ani au fost forțe politice la Budapesta, partide cu pusee naționaliste sau chiar xenofobe, așa cum este partidul Jobbik sau Fidesz, care au promovat constant și teorii și idei politice care ne-au ofensat pe noi, ca națiune română, și proiecte de lege care au devenit legi - legea comemorării tratatului de la Trianon și legea privind cetățenia ungară pe criterii etnice”.

UDMR, prin vocea liderului Kelemen Hunor, a criticat proiectul, pe care îl consideră “inutil”, și s-a întrebat ce se dorește prin adoptarea lui:

“Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru națiunea română a fost o bucurie imensă, pentru națiunea maghiară și pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriașă și o tristețe imensă. Această stare de fapt nici unii, nici alții nu o mai pot schimba prin astfel de dezbateri și adoptând acest proiect de lege. (...) Cu Transilvania v-ați îmbogățit și cu noi, cu moștenirea noastră culturală, cu trecutul nostru, cu tot. Condițiile în care trăiește o minoritate, felul în care se simte pe pământul natal - depind, în primul și în primul rând, de dumneavoastră. Noi, cei care am rămas în România, am acceptat că această țară este și țara noastră, este și căminul nostru și aici vrem să construim viitorul copiilor noștri. O majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remușcări, niciodată nu își demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenționat situații în care celălalt se simte umilit, ofensat și este batjocorit, stigmatizat, așa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu comunitatea maghiară din România. Până la urmă se pune întrebarea: ce vreți să demonstrați cu acest proiect? Și cui vreți să demonstrați? (...) Constat că încă nu s-a terminat competiția lansată acum trei săptămâni de președintele Republicii, competiție prin care aveți impresia că, dacă săptămânal veți demonstra că sunteți anti-maghiari, ați rezolvat, automat, toate problemele României”, a transmis liderul UDMR, citat de agerpres.ro.

Alianța Maghiară din Transilvania (UMT), formată din Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) și Partidul Civic Maghiar (PCM), a remis, joi, agenției ungare de presă MTI un comunicat în care se arată că “maghiarofobia ridicată la nivel de politică de stat a devenit, din nou, strategia națională în România”.

În document se afirmă că legea înseamnă umilirea instituționalizată a maghiarimii și că “se integrează în mod nefericit în șirul atacurilor antimaghiare ale ultimelor săptămâni”.

Semnatarii comunicatului declară că “în Europa secolului XXI este de neînțeles și de nepermis ca parlamentul României să adopte o lege atât de șovină, care umilește deopotrivă cel mai mare grup etnic autohton al țării și unul din partenerii economici cel mai importanți ai țării, Ungaria”.

În opinia AMT, legea obligă comunitatea maghiară și secuiască din Transilvania să sărbătorească evenimentul cel mai tragic din istoria acestei națiuni. “Să o spunem clar: suntem maghiari, prin urmare, în 4 iunie suntem în doliu, respectiv, comemorăm în mod reținut ziua solidarității naționale. Suntem maghiari, deci nu sărbătorim” - precizează documentul citat.

 

Lasă un comentariu