Referitor la ieșirea “intempestivă” a președintelui României, Klaus Iohannis, publicația germană “Spiegel” prezintă un articol de opinie cu titlul “Un instigator, deținător al premiului Karl”.
Autorul, Keno Verseck, îl critică pe președintele României, “purtător al distincției pentru merite deosebite în apărarea valorilor europene, fiindcă a imputat Partidului Social Democrat încercarea, împreună cu reprezentanții minorității maghiare, în secret, de a returna Transilvania Ungariei; aceasta, în timp ce el, împreună cu guvernul, se străduiește să lupte contra pandemiei-Corona”.
Se menționează faptul că, în prealabil, un proiect de lege privind autonomia ținutului secuiesc a trecut, din “greșeală”, de Camera Deputaților, prin varianta tacită, după regula românească. Ulterior, proiectul a fost refuzat în Senat, “în ziua mult discutatei afirmații făcute de Iohannis”. Autorul citează spusele lui Iohannis, adresate personal șefului PSD, Marcel Ciolacu: “Ce v-a promis conducătorul (Führerul ) din Budapesta, Viktor Orban? Autorul adaugă: ,,Șeful statului a folosit în această exprimare și câteva cuvinte ungurești, la modul perfid-parodic, o piesă de decor mobil din recuzita naționalismului românesc”.
În continuare, jurnalistul face referire la “Iohannis, aparținând în România minorității sașilor transilvăneni, care, după Al II-lea Război Mondial, erau suspectați în colectiv de fascism și care au trăit experiențe dureroase în perioada naționalismului grotesc al dictaturii lui Ceaușescu. Acum, tocmai el însuși practică unul dintre cele mai urâte clișee ale naționaliștilor români-mithos-ul că Ungaria năzuiește spre o desprindere a provinciei transilvane, iar minoritatea ungară din România e folosită ca a V-a coloană”.
Cu privire la “martie negru”(1990) arată că: “Teorii conspirative despre desprinderea Transilvaniei au adus România în pragul unui război civil. Până în zilele noastre, naționaliștii români instigă cu plăcere, colectiv, contra celor aproape 1,5 milioane de unguri din țară”.
Keno Verseck, fostul corespondent (1991-2000) din Budapesta, București, Cluj, Brașov și Miercurea-Ciuc, concluzionează: “Recenta ieșire a lui Iohannis în România este fără precedent, și anume, un șef de stat din Uniunea Europeană impută unui vecin din UE, în mijlocul crizei Corona, că urmărește planuri separatiste”.
“Numeroși politicieni și publiciști de renume îl acuză pe președintele Românei, cerându-i să-și prezinte scuzele. Premierul ungar Viktor Orban a reacționat circumspect. Și anume, el nu a auzit “niciodată, în cele mai grave antidemocratice vremuri tulburi din România, asemenea fraze”. El însă nu recomandă, până la clarificarea afirmațiilor lui Johannis, ,,să ne aplecăm după mănușa aruncată în fața noastră”.
Articolul, cuprinzând o serie de asocieri tendențioase, lipsite de logică, este axat numai pe polemică, urmărind pe parcurs, “pas cu pas”, discreditarea lui Iohannis, care “s-ar folosi de recuzita naționalismului românesc”, ajuns, în accepțiunea autorului, la nivel de “mithos”.
În acest context de replici și comentarii, reproducem o afirmație a președintelui Croației, Zoran Milanovic, la un alt nivel de înțelegere, în urma postării hărții Ungariei mari de către Viktor Orban, unde Croația este prezentată ca fiind o parte a Ungariei. “Referitor la harta care arată o Ungarie hipertrofiată, țara care în istoria prezentă este prietenă cu Croația, transmit elevilor croați care își dau bacalaureatul, următorul mesaj: ,,Croația este un stat european modern și o națiune europeană modernă. În dulapurile noastre și arhive se găsesc numeroase hărți istorice, care arată țara noastră mult mai mare decât astăzi. Dulapurile celor mai multe țări europene ascund și ele astfel de conținuturi. Ele nu sunt relevante și nici realizabile și, ce este mai important, ele irită vecinii noștri fără margini. Aproximativ așa cum ne irită și pe noi. Aceasta este provocarea celor care știu foarte bine că această hartă va rămâne numai în dulapuri (sertare). Învățați din istorie, dar priviți în viitor”.
