- De când nu ne-am văzut, de prin februarie, s-au petrecut destule, din păcate mai mult rele. Oamenii încep să se dumirească și cu pandemia asta și înțeleg că viața trebuie să-și continue cursul, curs care, pentru UAT-uri, înseamnă și realizarea planului de investiții. Cum stă Deda, la acest capitol?
- Avem, în curs de execuție, Căminul Cultural din Deda, cu Sala de spectacole și Biblioteca, realizat în procent de 98%; urmează ca la sfârșitul lunii iunie să putem termina lucrările, continuând cu dotarea cu mobilier, necesarul de aparatură electronică și tot ceea ce folosește unei bune funcționări. Dorim ca Grădinița cu program prelungit, unde avem deja înscrieri, să fie gata, cel puțin pe 15 septembrie, maxim începutul lui octombrie. Grădinița are circa 60-70 de locuri, destinate copiilor ai căror părinți pot astfel lucra liniștiți, scăpați de grija celor mici. Cele două obiective, căminul și grădinița, arată bine, atât în exterior, cât și în interior, dovedindu-se faptul că au fost bine gândite și necesare comunității noastre. În situație de începere a lucrărilor se află și extinderea rețelei de canalizare. Din 20 mai am început această extindere, pentru Deda. Este un proiect de 2,5 milioane de euro, având trei puncte de lucru, modernizarea de la Izvorul Toaca, o rețea de 5 km de apă presupunând mărirea capacității de apă pentru gospodăriile populației și Stația de forare, care va fi modernizată. Lucrările la Dispensarul din Deda continuă fiind deja turnate fundațiile din pământ, încă din toamnă. Acum lucrăm la fundațiile exterioare și lucrările sunt executate de o echipă de circa 15 muncitori. Dacă putem menține ritmul executării, investiția ar trebui realizată 100% până la sfârșitul anului.
- Pe lângă necazurile directe pricinuite multora, această nenorocire sanitară creează și dificultăți economiei, afectează realizarea indicilor bugetelor locale, a muncii și vieții tuturora...
- Indicii bugetari demonstrează că noi avem asigurate fondurile necesare, pe primele șase luni ale anului, dar ceea ce ar trebui să vină din impozite și taxe - cum ar fi, de exemplu, impozitul pe salarii, care intră la bugetul local, se situează la circa 20% față de ceea ce încasam în mod normal. Vor fi probleme și populația va fi afectată de reducerea locurilor de muncă, persoanele intrate în șomaj tehnic; noi sperăm să putem asigura salariile personalului din primărie, în condițiile în care vânzările de masă lemnoasă, de exemplu, au scăzut, atrăgând după sine scăderea veniturilor comunei. Sunt, iată, doar câteva din modalitățile prin care această pandemie ne afectează.
- Am trecut de la starea de urgență la starea de alertă, ceea ce presupune o minimă relaxare socială. Cum au primit consătenii dumneavoastră această schimbare?
- Schimbarea survenită, prin trecerea de la starea de urgență la aceea de alertă, a adus o stare de spirit bună, în comunitatea noastră; oamenii își văd de gospodărie, timpul frumos ajută la desfășurarea lucrărilor prin grădini, la câmp, unde se lucrează din ce în ce mai multe terenuri. Avem situații, pe Valea Bistrei, unde terenuri care nu au fost arate niciodată au intrat în circuitul agricol, fiind arate și semănate. Oamenii de la munte au o mentalitate, în general, pozitivă și sunt mai îndrăzneți, așa că, mergem înainte.
- Presupun că acest optimism moderat se reflectă și în felul în care arată comuna, în modul în care comunitatea înțelege să-și făurească o dezvoltare durabilă...
- Continuăm, de asemenea, cu lucrările de înfrumusețare a centrului civic al comunei, unde am plantat peste 100 de arbori ornamentali, am creat locuri de parcare, prin realizarea unui spațiu acoperit cu o lungime de peste un kilometru. Am lărgit spațiul din centrul comunei, amenajat precum un larg bulevard, de o anume eleganță. Surpriza cea mai plăcută este obținerea finanțării de 7,9 milioane de lei pentru reabilitarea și modernizarea Liceului tehnologic “Vasile Netea”. Școala arată bine și oferă minunate condiții de studiu. Tinerii comunei beneficiază de o unitate școlară cu dotare corespunzătoare și înalte capacități de instruire și educație, nemaifiind nevoiți să-și caute aiurea locuri pentru a-și completa studiile. Continuăm cu investițiile, cum ar fi Capela de la Pietriș, unde suntem cam la 95% gata și la sfârșitul lui iunie putem termina.
- Care este cel mai important proiect aflat pe masa de lucru a primarului din Deda?
- Studiile de fezabilitate, realizate de cele cinci comune, Brâncovenești, Aluniș, Rușii Munți, Vătava și Deda, în vederea introducerii gazului metan au mari șanse de a fi finanțate și realizate. Este un lucru pe care toți ni-l dorim; primarul de la Rușii Munți a și făcut o interpelare la Ministerul Dezvoltării, urmând ca noi, toți cei interesați, să ne întâlnim, săptămâna viitoare, și să stabilim elementele strategiei, în vederea asigurării cetățenilor cu această facilitate. Ar fi un pas înainte însemnat, pentru toate aceste comunități, în drumul lor spre o dezvoltare durabilă.
- Am aflat la ce lucrați, dar poate că ar fi bine de știut și care este cea mai mare frământare cu care vă confruntați în zilele acesta, la nivel de comunitate, în Deda?
- O problemă care ne frământă, în mod deosebit, nu doar pe noi, cei din Deda, ci pe toți cei zece primari din comunitatea Valea Mureșului Superior, este situația de la Barajul Răstolița. Înțelegem că acolo se fac anumite demersuri care au în vedere protejarea anumitor plante și viețuitoare, motiv pentru care lucrările nu avansează. Am luat legătura cu primarii din Lunca Bradului, Rușii Munți, cu toți ceilalți din GAL, să facem un memoriu să ne adresăm tuturor instituțiilor județene, ministeriale, în vederea continuării lucrărilor la baraj. Sumele necesare, acum, pentru darea barajului în funcțiune sunt foarte mici, iar această investiție, pe lângă crearea de locuri de muncă, ar asigura și dezvoltarea turismului zonal. Noi, comunitatea din Deda, avem deja înaintat guvernului proiectul pentru dezvoltarea unei stațiuni turistice, pentru care existența barajului e decisivă. Toți primarii de pe Valea Mureșului Superior sunt deciși să facă demersurile necesare pentru continuarea acestei lucrări. Nici pentru Târgu-Mureș stagnarea lucrărilor la baraj nu este de dorit, dat fiind că barajul ar acoperi necesarul de apă potabilă al municipiului centru de județ. Fac și pe această cale un apel, reiterând atât necesitatea, cât și urgența terminării lucrărilor la Barajul Răstolița. Săptămâna trecută am fost sus, la baraj, constatând încă o dată potențialul economic și turistic al investiției. Ar fi un păcat impardonabil să nu se aloce puținele fonduri încă trebuitoare investiției atât de necesare nouă, localnicilor, cât și întregului județ Mureș.
