MĂNĂSTIREA PIATRA SFÂNTĂ

Distribuie pe:

Aflată în apropiere de municipiul Iași, în satul Pietrăria, comuna Bârnova, Mănăstirea Piatra Sfântă a fost cunoscută inițial sub numele Schitul Tărâță. Este o mănăstire cu obște de călugări, având hramul “Adormirea Maicii Domnului”.

Începuturile locașului se leagă de retragerea unor călugări pentru rugăciune, creând o adevărată sihăstrie în apropierea pietrăriei de deasupra Socolei. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, mai exact în 1721, filantropul ieșean Dimitrie Bosie a donat aici un teren pentru îngroparea celor morți de ciumă. El a ridicat și o biserică de lemn cu hramul Buna Vestire, locaș care, în 1732, a fost înlocuit cu unul din piatră și lemn construit de meșterii trimiși de Grigore Ghica. Totodată, domnitorul a înzestrat noul schit cu multe dintre cele necesare atât oficierii serviciului divin, cât și vieții călugărilor.

În 1733, Constantin Nicolae Mavrocordat oferă noi danii, iar în 1741, Grigore Ghica, revenit la domnie, le întărește și adaugă daruri pentru sărbătoarea Bunei Vestiri, hramul așezământului. Schitul începe să se ruineze devreme, dar călugării, cu ajutorul domnitorului Matei Ghica, ridică în locul acestuia o biserică din piatră care primește și hramul “Adormirea Maicii Domnului”. În 1761, domnitorul Ioan Teodor Calimachi transformă întregul așezământ într-un spital pentru bolnavii de ciumă, construind și o serie de case pentru bolnavi. Așezământul funcționa sub supravegherea atentă a Mănăstirii Sfântul Spiridon din Iași. Denumirea “Schitul Tărâță” provine de la numele unui funcționar din Iași care, la 5 martie 1779, a donat, prin testament, întreaga sa avere schitului.

În 1836, Dumitru Brașoveanu, din satul Pietrăria, a adăugat bisericii un pridvor scund, acoperit cu arce, data lucrării și numele respectivului credincios fiind menționate în pisania cu litere chirilice din dreapta intrării.

În 1913 s-au făcut importante lucrări de întreținere, prilej cu care a fost înlocuită pardoseala și s-a schimbat catapeteasma. În anul 1941 s-a renovat pridvorul și s-a văruit biserica, dar în 1959, ca urmare a Decretului 410, viața monahală a fost întreruptă și locașul a devenit biserică de mir. Cutremurul din 1977 afectează grav biserica, fiind reparată cu mari eforturi.

Schitul a fost redeschis în 1990, ca mănăstire de călugări, și biserica a fost reconstruită cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Denumirea “Piatra Sfântă” a primit-o în 1998, de la mitropolitul Daniel Ciubotea, actualul Părinte Patriarh, având în vedere apropierea de zona numită “Pietrărie”.

În prezent, s-a construit o nouă biserică din zid, cu hramul “Nașterea Maicii Domnului”. Biserica este modestă, înălțată din piatră, cu acoperiș de tablă cu șarpantă. Este ridicată după un plan treflat, cu o turlă-clopotniță deasupra pronaosului. Interiorul este ornat cu arcaturi moldovenești și nu a fost pictat niciodată. Catapeteasma este cea din 1913 și în inventarul bisericii se păstrează câteva cărți de o deosebită valoare.

Mănăstirea păstrează un veșmânt al Sfintei Parascheva și o părticică din moaștele Sfintei Cuvioase Marcela, dar al unui locaș din Grecia!

Lasă un comentariu