Considerată, în vechime, drept “hrana zeilor” (asigurându-le putere și nemurire), ambrozia este, de fapt, o buruiană cu mare potențial alergen.
Atunci când o persoană respiră aerul încărcat cu polen de ambrozie, sistemul imunitar intră în alertă, reacționând prin simptome de alergie. Cea mai răspândită dintre specii o reprezintă Ambrosia artemisiifolia, cunoscută sub denumirea populară de iarba de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustiei, în funcție de zonă.
O singură plantă poate elibera până la 1 miliard de boabe de polen, care, odată ajunse în sol, produc înmulțirea rapidă, provocând grave alergii sezoniere.
Simptome: strănut, mâncărimi ale gâtului, nasului și ochilor, rinoree (secreție nazală apoasă) sau nas înfundat, tulburări de somn, iritații ale căilor respiratorii superioare, dureri de cap și de urechi, oboseală, somnolență, iar la persoanele care suferă de astm - tuse, respirație șuierătoare, simptomele apărând, de obicei, la sfârșitul verii și atingând “vârful” la jumătatea lunii septembrie.
Șocul anafilactic este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc și tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces, prin obstrucția cailor aeriene si colaps vascular ireversibil. Șocul anafilactic reprezintă o urgență medicală.
Ambrozia crește, de obicei, pe malurile râurilor, la marginea drumurilor, pe câmpuri și pe terenuri virane. Semințele pot rămâne inactive timp de peste 10 ani, înainte de a se transforma în plante. Alaska este una dintre puținele zone “scutite” de această buruiană.
Temperaturile ridicate, vânturile și umiditatea stimulează dezvoltarea plantei și răspândirea polenului pe arii extinse.
Potrivit Fundației pentru Astm și Alergie din SUA, polenul a fost identificat la peste 6 kilometri în largul mării și aproximativ 3 km în atmosferă.
Ambrozia este deosebit de rezistentă la erbicide, ceea ce face foarte dificilă extirparea ei.
În zilele călduroase, concentrațiile de polen sunt cele mai ridicate, de obicei între orele 10 și 15.
Persoanele cu alergii la ambrozie sunt adesea sensibile și la anumite alimente. Acest lucru se datorează faptului că unele fructe și legume pot conține polen care este similar cu cel produs de ambrozie. Afecțiunea este cunoscută sub numele de sindromul alergiei orale.
Alimentele care pot provoca simptome la o persoană cu alergie: banane, pepene galben, ceai de mușețel, castraveți, miere cu polen, semințe de floarea soarelui, dovlecel. Când consumă aceste alimente, unele persoane pot prezenta simptome ușoare, cum ar fi rinoreea sau strănutul. Efectele sindromului de alergie orală pot fi reduse prin fierbere, decojire, conservare, după caz.
Expunerea la polen poate fi redusă prin utilizarea aparatelor de aer condiționat, cu filtre, prin închiderea ferestrelor și prin diminuarea timpului petrecut în aer liber, în cursul sezonului polinic.
Polenul poate fi adus în casă prin intermediul hainelor, părului sau poate fi transportat de animalul de companie - schimbați-vă hainele îndată ce intrați în locuință, faceți duș înainte de culcare, spălați-vă pe mâini după ce îngrijiți animalul de companie care a petrecut mult timp afară.
Aproape o jumătate de milion de români sunt alergici la polenul de ambrozie
Ambrozia este una dintre cele mai invazive plante existente pe teritoriul țării noastre, fiind extrem de adaptabilă la condițiile pedoclimatice. Este răspândită în aproape toate zonele (cu excepția zonei dealurilor înalte și a zonei montane), preferând solurile nisipoase, mai puțin fertile, ușor alcaline, putând să producă pagube semnificative de recoltă (până la 80%).
Statisticile întocmite de Ministerul Mediului arata că, din populația activă a României (9.000.000 persoane), peste 480.000 sunt alergice la polenul de ambrozie, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecțiune care, în timp, evoluează spre astm. Aceste date evidențiază o prevalența crescută a alergiei la ambrozie de 5,35%, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea a diabetului zaharat.
În topul celor 420 de zone active din țara noastră, primele locuri în care ambrozia este prezentă sunt: Ilfov, municipiul București, județele: Timiș, Prahova, Arad, Bihor, Iași, Alba, Cluj, Olt, Vâlcea, Giurgiu, Galați, Sibiu.
Din fericire, județul nostru se află la coada clasamentului, deși, anul trecut în noiembrie, prezența ambroziei a fost semnalată, sporadic, în Târgu-Mureș, Sărmășel Gară, Râciu, Sântana de Mureș și în zona Sovata, surse din cadrul Direcției pentru Agricultură a județului, precizând că, în general, planta a fost distrusă în zonele în care a fost depistată, primăriilor revenindu-le obligația de a desemna o persoană care să raporteze apariția și evoluția acesteia.
Anul acesta, la 11 mai, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a înaintat Direcțiilor pentru agricultură județene o adresă prin care le solicită să informeze toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT), de pe raza județului, despre obligațiile pe care le au în identificarea terenurilor infestate cu buruiana ambrozia și pe proprietarii acestor terenuri, în vederea distrugerii focarelor de infestare.
Din informațiile pe care le deținem și urmărind site-urile UAT din județ, marea majoritate a primăriilor municipale, orășenești și comunale au procedat în consecință, făcând publice informațiile necesare.
Combaterea ambroziei, o datorie cetățenească
Sediul materiei îl constituie Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia și Hotărârea Guvernului nr. 707/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, pe care le prezentăm în sinteză.
Instituțiile responsabile cu identificarea terenurilor infestate și a proprietarilor acestora - autoritățile administrației publice locale (primăriile comunale, orășenești și municipale), care trebuie să verifice anual terenurile de pe raza lor administrativ-teritorială, să identifice proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole, precum și beneficiarii lucrărilor de construcții unde au fost identificate focare de infestare și să îi someze în timp util, astfel încât lucrările de combatere să fie efectuate până la data de 30 iunie a fiecărui an. Verificarea și identificarea terenurilor infestate se va declanșa primăvara, după răsărirea plantei.
Cine trebuie să distrugă buruiana?
Potrivit reglementărilor menționate, obligația le revine proprietarilor/deținătorilor de terenuri și celorlalte persoane fizice sau juridice menționate, și pe terenurile cărora au fost identificate focare de infestare, cu obligația ca, după distrugerea buruienii, să informeze în scris primăriile, în vederea verificării aplicării lucrărilor de combatere.
Când trebuie să fie distrusă buruiana?
Buruiana ambrozia trebuie distrusă în perioada cuprinsă între răsărire și apariția primelor inflorescențe, respectiv până la data de 30 iunie a fiecărui an. În cazul rea-pariției focarelor de infestare, se recomandă efectuarea repetată a lucrărilor de combatere, pe întreaga perioadă a anului, evitându-se astfel apariția inflorescențelor.
Verificarea și constatarea nerespectării obligațiilor de combatere a buruienii și aplicarea sancțiunilor se face de către o Comisie mixtă constituită prin Ordin al prefectului. Informarea Comisiei mixte referitoare la proprietarii care nu au luat măsurile necesare de combatere se face în timp util de către primării. Acestea vor transmite în prealabil o somație către persoanele fizice sau juridice pe ale căror suprafețe au fost depistate focare de infestare, prin care vor lua la cunoștință despre obligațiile ce le revin și sanc-țiunile care vor fi aplicabile în cazul nerespectării prevederilor legale.
Ce sancțiuni se aplică - Comisia numită prin Ordin al prefectului efectuează două controale pe teren: primul - în perioada 1-15 iulie a fiecărui an, iar proprietarii care nu au aplicat măsuri de combatere sunt sancționați cu “Avertisment”. Cel de-al doilea control este efectuat de către comisie, în perioada 16-31 iulie a fiecărui an și îi vizează pe cei care nu au aplicat lucrările de combatere a buruienii nici după ce au primit avertisment. În acest caz, persoanele fizice se sancționează cu amendă de la 750 lei la 5.000 lei, iar persoanele juridice cu amenzi de la 5.000 lei la 20.000 lei. Persoanele sancționate cu amenzi în primul an de control pot fi sancționate și în anii următori, dacă nu aplică măsurile de combatere a buruienii ambrozia, conform legii.
Pentru informații utile, cei interesați se pot adresa Direcțiilor pentru agricultură județene, Comisariatelor județene ale Gărzii Naționale de Mediu, Direcțiilor județene de sănătate publică și primăriilor.
Utilizări medicinale tradiționale
Deși este “sub incidența legii” se spune că ambrozia prezintă multe beneficii medicinale: poate fi utilizată ca astringent, antiseptic, emolient și febrifug (sau reductor de febră). Botaniștii folosesc planta în prepararea unor leacuri ce ameliorează greața, disconfortul intestinal și febra, iar în vechime, unele triburi americane indigene preparau, din rădăcina plantei, ceaiuri cu efect laxativ. Sucul din frunze zdrobite poate fi aplicat pe mușcături de insecte sau erupții otrăvitoare de iederă, pentru a calma iritațiile. Polenul este uneori utilizat în terapiile naturale pentru febra fânului. Totuși, precizează specialiștii, dacă aveți o problemă medicală, trebuie să vă consultați medicul, și să nu recurgeți la automedicație. De asemenea, identificarea plantelor poate fi complicată - întrucât multe plante seamănă cu ambrozia, așa că, dacă nu sunteți un bun cunoscător, ar fi mai bine să nu vă încumetați să folosiți ambrozia în scop medicinal. (Surse - mmediu.ro, medicalnewstoday.com, madr.ro, lewisginter.org)
