Forumul Aleșilor Maghiari din Bazinul Carpatic a adoptat, săptămâna trecută, un apel privind ocrotirea dreptului la identitatea națională a maghiarilor de dincolo de granițele Ungariei, document prezentat joi, 4 iunie - Ziua Trianonului - , ca un proiect de declarație politică, în cadrul reuniunii comemorative a Parlamentului de la Budapesta.
Potrivit apelului, citat de MTI, în urma tratatelor de pace încheiate după Primul Război Mondial, maghiarimea, care a trăit pe pământul său natal european, a fost privată de dreptul la autodeterminare națională, astfel că 3,3 milioane de etnici au fost trecuți sub suveranitatea altor state, numărul lor fiind în scădere continuă. În ciuda încercărilor de epurare și de omogenizare etnică, maghiarii din Bazinul Carpatic și-au păstrat identitatea națională “cu prețul unor pierderi dureroase, jertfe și performanțe formidabile”, formând, și în prezent, o majoritate relativă în Bazinul Carpatic, spațiu în care limba maghiară este cea mai vorbită, arată semnatarii.
Documentul mai relevă că, de trei decenii încoace, comunitățile maghiare se confruntă cu numeroase forme de discriminare ce se manifestă în politica publică de dezvoltare centrală și regională, retrocedarea proprietăților “furate în perioada comunistă”, dreptul la învățământ în limba maternă, reprezentarea în administrația publică de stat și în justiție etc.: “Se observă des faptul că autoritățile de stat ale unor țări intimidează sau jignesc, în mod deliberat, membrii și conducătorii comunităților maghiare din alte țări - se arată în comunicat, care remarcă și faptul că maghiarii de peste hotare sunt victime ale discriminării frecvente și în cazurile în care drepturile lor - asigurate, în principiu, prin legi și alte norme juridice - sunt încălcate în practică și aplicarea lor efectivă este împiedicată”.
În vederea confirmării principiului potrivit căruia “diversitatea națională nu este o sursă de pericol, ci poate constitui o resursă”, semnatarii consideră necesar ca țările din zonă să recunoască dreptul la identitate națională ca un drept fundamental al omului și să definească în comun conținutul politic și legal al acestui drept, care, astfel definit, să fie asigurat și în practică pentru toate comunitățile naționale autohtone care trăiesc pe teritoriul acestor state.
“Semnatarii apelului atrag atenția parlamentelor națiunilor din Europa Centrală și de Est - incluzându-le pe cele din Bazinul Carpatic - să inițieze în comun, pe lângă ONU și organismele internaționale europene, recunoașterea dreptului la identitate națională ca drept fundamental al omului. (…), iar acest statut juridic să fie precizat în constituția statului respectiv”, se mai arată în comunicat, potrivit sursei citate.
La 4 iunie, cu ocazia ședinței comemorative a parlamentului ungar, dedicată Trianonului, președintele legislativului, László Kövér, a propus spre adoptare o declarație politică privind protecția identității naționale, explicând că “tragedia cauzată poporului maghiar prin dictatul de la Trianon nu este doar un trecut istoric consumat, pecetluit prin mai multe tratate internaționale, ci și un prezent continuu cu care trăim împreună și care, în cazul nedorit, ar putea să devină și un viitor care se repetă”, evocând, în context, ca “învățătură”, faptul că ideea de autodeterminare a națiunilor a fost îngropată în mormânt comun împreună cu țara milenară a maghiarilor, mormânt pe care a răsărit floarea otrăvitoare a negării națiunii”.
Președintele Parlamentului a mulțumit în numele statului ungar comunităților naționale desprinse din corpul națiunii în urma Tratatului de la Trianon, exprimându-și profunda gratitudine și maxima recunoaștere pentru tăria cu care au rămas credincioși națiunii maghiare și pământului natal, precum și pentru atitudinea lor loială și făuritoare de valori cu care au devenit cetățeni ai statelor sub autoritatea cărora au fost obligați să trăiască, prin forța istoriei, subliniind că declarația face apel la parlamentele și guvernele țărilor vecine, la instituțiile UE, precum și Organizației Națiunilor Unite, pentru ca dreptul la identitatea națională să fie inclusă printre drepturile universale ale omului (sursa - MTI).
Reamintim că, la mijlocul lunii mai, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a decis cu majoritate de voturi, ca, în România, data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, care a consfințit unirea Transilvaniei cu Regatul României. Potrivit Legii nr. 75/1994 privind intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, în această zi, Guvernul și autoritățile publice centrale și locale ar fi urmat să ia măsuri pentru arborarea drapelului României, însă legea nu a fost promulgată de președintele Iohannis, astfel încât, nefiind publicată în Monitorul Oficial, nu produce efecte.
Notăm, de asemenea, că într-un articol extrem de critic la adresa României, intitulat “România declară aniversarea Tratatului de la Trianon, prin care Ungaria pierde 72% din teritoriul său, o sărbătoare națională” publicația Voice of Europe (sursa - voiceofeurope.com), se arată că “după trei săptămâni de retorică naționalistă împotriva minorității maghiare din țară, Parlamentul României a decretat data de 4 iunie zi de sărbătoare națională, pentru a marca ziua în care Tratatul de la Trianon a smuls Transilvania de la Ungaria și a predat-o vecinei sale din est, România (…). Unul dintre tratatele de pace prin care s-a încheiat, oficial, Primul Război Mondial, a repartizat peste două treimi din teritoriul Ungariei Regatului României, Cehoslovaciei, Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor și - în modul cel mai ironic - Primei Republici Austriece, considerată drept jumătatea imperiului Austro-Ungar, și implicată în declanșarea Războiului Mondial, chiar dacă nu a fost direct responsabilă de provocarea acestuia. Drept urmare, Ungaria a pierdut 72% din teritoriul său, iar 64% din populație a fost trecută la țările vecine”, notează publicația.
Anul trecut, Parlamentul de la Budapesta a adoptat o hotărâre de comemorare a 100 de ani de la încheierea tratatului prin care “a fost destrămată Ungaria istorică și în urma căruia o treime din națiunea maghiară a ajuns sub autoritatea unor state străine”. În consecință, joi, 4 iunie, evenimentul a fost comemorat prin depuneri de coroane la monumente din 100 de localități din Ardeal, intonarea imnului Ungariei și al celui secuiesc, în cadrul manifestărilor fiind aprinse lumânări și focuri pe dealuri, mai ales în localitățile din mediul rural (un străvechi obicei datând din Evul Mediu, când, aprinderea focurilor pe dealuri anunța iminenta năvălire a dușmanilor - n.n.): “Dorim să marcăm 100 de ani de la Tratatul de la Trianon, în urma căruia Ungaria a pierdut mai multe teritorii care au revenit țărilor vecine, iar prin comemorarea programată vrem să transmitem mesajul că maghiarii aparțin aceleiași națiuni, indiferent unde trăiesc”, au declarat surse din rândul organizatorilor, citate de Mediafax.
Revenind la legea recent votată de Parlamentul României, unul dintre inițiatori - Titus Corlățean de la PSD (groaznic!) a explicat că “această zi nu este îndreptată împotriva nimănui, nici a minorității maghiare, nici a reprezentanților maghiari din România”, adăugând că “atunci când un stat tace și vocea sa nu se aude, există riscul ca la nivel internațional să fie ascultată doar vocea celuilalt - există riscul ca vocea României să nu fie auzită”, îndemnându-l pe dl Iohannis să o promulge cât mai repede, pentru a putea fi sărbătorită la nivel național. (Dar, cum, Doamne iartă-mă, să sărbătorești, la nivel național, un proiect propus de “ciuma roșie”? Ce tupeu! Ce afront pentru propaganda securistoidă!)
Pe de altă parte, Comitetul Național al Istoricilor din România (CNIR) a salutat adoptarea de către Parlamentul României a legii privind Ziua Tratatului de la Trianon în România, afirmând că, “dacă 1 Decembrie este, de trei decenii, Ziua Națională a României, atunci și ziua de 4 iunie este la fel de îndreptățită să devină o sărbătoare națională, o zi de exprimare a bucuriei pentru forma actuală a granițelor vestice ale României. De asemenea, membrii CNIR își exprimă speranța că această lege, votată recent de Parlament, va fi promulgată de președintele României pentru a produce efecte tocmai în viitorul imediat, când nu doar România, ci și alte state central-europene celebrează Centenarul Tratatului de la Trianon”.(sursa - ziarulfaclia.ro)
…Din păcate, ocupat cu redeschiderea teraselor, și cu legile ciudate (ale fizicii, desigur) prin care o simplă răceală, ce să vezi, s-a făcut pandemie, președintele “tuturor românilor” a uitat să dea curs acestei solicitări, promulgând, în schimb, o lege mult mai importantă: educația sexuală în școli.
Cât despre Comitetul Național al Istoricilor, să ne ierte onorabilii, dar 4 iunie este, totuși, sărbătoare națională, și încă una de maximă importanță: este ziua în care, dragi concetățeni, guvernanții noștri, după îndelungate și dramatice controverse, au decis că… putem face plajă pe prosop. Of, că abia așteptam recunoașterea acestui drept fundamental al omului… de bucurie, mai că ne vine să aprindem focuri pe miriște.
