Pentru reducerea efectelor economice ale crizei sanitare, România va beneficia de o asistență financiară din partea Uniunii Europene (propunere) în valoare de 33 de miliarde de euro (21 de miliarde sunt bani nerambursabili, iar 12 miliarde de euro reprezintă un credit). Însă această asistență va fi doar alocată, nu și dată, în condițiile în care România nu pune la dispoziție proiecte de investiție absolut necesare dezvoltării țării. România este codașă la atragerea fondurilor europene din actualul ciclu bugetar european, peste 60% din bani rămânând necheltuiți. Astfel că oricât am negocia, dacă nu suntem în stare să atragem și să cheltuim banii, totul rămâne doar pe hârtie, spunea ing. Lulea Marius Dorin, responsabil presă la Colegiul Tehnic al Diriginților de Șantier.
,,Există câteva proiecte care sunt de importanță zero, dar care sunt departe de a fi începute. Dacă ar fi să numim cinci dintre ele, acestea ar fi: autostrăzile, rețeaua de apă și canalizare din localități, infrastructura de irigare a terenurilor agricole, construcția și reabilitarea școlilor și grădinițelor. Românii trebuie să înțeleagă că acești bani nu sunt oferiți cadou de cineva, ci ni se datorează de drept, ca urmare a faptului că suntem membri ai Uniunii Europene, suntem parte a contribuției și a deciziilor”, afirma Cezar Petre, președinte al Colegiului Tehnic al Diriginților de Șantier.
România este obligată să folosească banii primiți drept ajutor pentru pornirea de noi investiții, eventual mutarea unei părți din proiectele deja depuse spre finanțare prin programul PNDL: ,,Autoritățile locale preferă să desfășoare investiții prin intermediul programului PNDL datorită birocrației mult reduse. Dar nu ne impune nimeni din Europa o legislație și o birocrație specială pentru fondurile europene, totul se creează la București prin suprareglementare. Investiții există, proiecte sunt, banii trebuie direcționați către acestea și nu pentru completarea de pachete de asistență socială și care au efect pe termen scurt, însă pe termen lung vom rămâne cu o datorie de rambursat. Avem nevoie de autostrăzi, aceasta trebuie să fie prioritatea zero, restul sunt doar scuze. Este ca și cum arterele unui corp uman nu ar funcționa, totul se blochează”, spune Lulea Marius Dorin, vice-președinte în cadrul organizației.
