Unul din 10 copii din întreaga lume este exploatat prin muncă. Deși numărul acestui segment de copii a scăzut cu 94 de milioane, din 2000, în ultimii ani se înregistrează un ritm tot mai lent în reducerea acestui fenomen • Potrivit Organizației Mondiale a Muncii, peste 200 de milioane de copii sunt exploatați prin muncă, la nivel global • Organizația definește ca munci intolerabile toate formele de sclavie, vânzare și trafic de copii pentru prostituție, pornografie, vânzarea și transportul de stupefiante, servitutea pentru datorii, munca forțată sau obligatorie, inclusiv recrutarea forțată a copiilor în vederea utilizării lor în conflicte armate • 152 de milioane de copii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani sunt exploatați prin muncă • Aproape jumătate dintre ei, 73 de milioane, prestează munci periculoase pentru vârsta lor • Aproape jumătate (48%) dintre victimele exploatării prin muncă au între 5 și 11 ani • Munca copiilor este concentrată în principal în agricultură (71%) - aceasta include pescuitul, silvicultura, pășunatul animalelor și acvacultura - 17% în servicii, iar 12% în sectorul industrial, inclusiv minerit • Cea mai îngrijorătoare situație se înregistrează în Africa, unde peste 72 de milioane de copii sunt forțați să muncească.
Protejați copiii împotriva exploatării prin muncă, acum mai mult ca niciodată! - este apelul lansat de ONU, cu prilejul ediției din acest an, desfășurată printr-o campanie în mediul virtual, ediție ce se concentrează pe impactul crizei asupra copiilor puși cu forța să muncească: “Covid-19 a scufundat lumea într-o criză de anvergură, fără precedent. Efectele nocive ale acestei pandemii nu vor fi distribuite în mod egal. Se preconizează că acestea vor fi cele mai dăunătoare în țările cele mai sărace și în cele mai sărace cartiere, precum și pentru cei aflați în situații deja defavorizate sau vulnerabile, cum ar fi copiii exploatați prin muncă, precum și victime ale muncii forțate și ale traficului de persoane, în special femei și fete.
Pandemia de Covid-19 și efectele șocului economic pe piața muncii se răsfrâng dramatic asupra vieții și mijloacelor de trai ale oamenilor. Din păcate, copiii sunt adesea primii care suferă. Criza poate împinge milioane de copii vulnerabili în muncă forțată. Deja, se estimează că 152 de milioane de copii lucrează (în ciuda restricțiilor impuse de lege), din care 72 de milioane prestează munci periculoase. În actualul context pandemic, acești copii prezintă un risc și mai mare de a fi supuși la munci mai grele și la un program de lucru prelungit”, arată oficialii ONU.
Copii din întreaga lume sunt angajați, în general, în sectoare de muncă plătite sau neplătite, prestând munci ușoare. Cu toate acestea, când sunt prea mici pentru a lucra ori sunt implicați în activități periculoase, care le pot afecta dezvoltarea fizică, psihică și socială, ei sunt considerați ca făcând parte din categoria celor exploatați prin muncă. În țările cel mai puțin dezvoltate, mai mult de unul din patru copii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani sunt angajați în activități considerate drept periculoase pentru dezvoltarea lor.
Legislația Uniunii Europene interzice angajarea în muncă a tinerilor sub 15 ani, cu excepția unor activități culturale, artistice, sportive sau publicitare, cu autorizarea prealabilă a autorităților competente. Totuși, copii de 14-15 ani pot fi angajați în cadrul unui program de formare sau al unui stagiu într-o companie, iar copii de cel puțin 14 ani, în unele cazuri, pot desfășura activități ușoare, care să nu depășească posibilitățile lor fizice sau psihologice, să nu le pună în pericol sănătatea, să nu implice riscuri de accidente și procese riscante (explozii, substanțe otrăvitoare, curent de înaltă tensiune ș.a.).
În România, sediul materiei îl constituie Legea nr. 272/2004, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, text în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2019.
În legătură cu protecția copilului împotriva exploatării economice, documentul prevede:
• Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării și nu poate fi constrâns la o muncă sau activitate domestică ori în afara familiei, inclusiv în instituții de învățământ, de protecție specială, reeducare și detenție sau în domeniul cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modelling, ce comportă un risc potențial sau care este susceptibilă să îi compromită educația ori să îi dăuneze sănătății sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.
• Este interzisă orice practică prin intermediul căreia un copil este dat de unul sau de ambii părinți ori de reprezentantul lui legal, în schimbul unei recompense, unor datorii sau nu, cu scopul exploatării copilului prin muncă. • În situațiile în care copiii de vârstă școlară se sustrag procesului de învățământ, desfășurând munci cu nerespectarea legii, unitățile de învățământ sunt obligate să sesizeze de îndată serviciul public de asistență socială, care, împreună cu inspectoratele școlare județene și cu celelalte instituții publice competente, sunt obligate să ia măsuri în vederea reintegrării școlare a copilului.
• Autoritățile competente au obligația de a promova campanii de conștientizare și informare atât pentru copii (despre măsurile de protecție de care pot beneficia și despre riscurile pe care le implică cazurile de exploatare economică), cât și pentru publicul larg (incluzând educație parentală și activități de pregătire pentru categoriile profesionale care lucrează cu și pentru copii) și pentru angajatori sau potențiali angajatori.
• Prestarea de către copii a activităților remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modelling este condiționată de informarea prealabilă a serviciului public de asistență socială de la domiciliul copilului.
Potrivit datelor furnizate de Organizația Salvați Copiii, în 2018, la noi în țară s-au înregistrat 451 de cazuri de exploatare a copilului, majoritatea prin muncă, cele mai frecvente (9,48%) fiind în mediul rural, unde, în multe locuri, fenomenul nu este considerat un abuz, ci o stare de normalitate. Exploatarea are loc, preponderent, în familie, și implică munci grele și/sau periculoase, care afectează copiii de toate vârstele, în situația în care, și așa, peste 20% dintre copiii români trăiesc în depravare materială severă - cea mai ridicată rată din UE. (surse - un.org, ilo.org, europa.eu)
