Cercetătorii americani de la Institutul de Științe Medicale din La Jolla (California) și cei britanici de la Universitatea Oxford, citați de descopera.ro, încearcă, de câteva luni, să afle tot mai multe informații despre coronavirus, cum acționează, ce organe atacă, dar și să găsească un leac.
Oamenii de știință recunosc că se află abia la începutul acestui proces, ei descoperind pe zi ce trece problemele de sănătate cauzate de SARS-CoV-2, unele dintre acestea putând avea efecte persistente asupra pacienților și a sistemelor medicale timp de mulți ani de acum înainte.
„Pe lângă afecțiunile respiratorii care îi fac pe pacienți să întâmpine mari dificultăți atunci când respiră, coronavirusul care provoacă maladia Covid-19, atacă multe sisteme de organe, provocând în anumite cazuri distrugeri catastrofale.
S-a dovedit că noul coronavirus atacă și pancreasul, atacă și inima, atacă și ficatul, atacă și creierul, atacă și rinichii și alte organe. La început, nu am înțeles aceste lucruri.
Pe lângă dificultățile respiratorii, aproximativ jumătate dintre pacienții cu Covid-19, spitalizați, prezintă complicații neurologice, precum amețeală, vigilență scăzută, probleme de concentrare, tulburări ale mirosului și gustului, convulsii, accidente vasculare cerebrale, stare de slăbiciune și dureri musculare, despre care nu se știe dacă sunt temporare sau permanente.
Noul coronavirus poate, de asemenea, să cauzeze tulburări de coagulare a sângelui, care pot să ducă la accidente vasculare cerebrale, dar și la inflamații severe, care afectează apoi numeroase organe. În plus, recuperarea poate fi lentă, incompletă și costisitoare, cu un impact uriaș asupra calității vieții pacientului.
În cazul gripei, oamenii cu boli cardiace preexistente sunt cei care prezintă riscuri mari de a suferi complicații medicale. Ceea ce surprinde însă, în cazul acestui nou tip de coronavirus, este dimensiunea amplă a complicațiilor pe care le provoacă în afara zonei plămânilor.
Pacienții care au fost plasați la terapie intensivă sau conectați la ventilatoare, timp de mai multe săptămâni, vor trebui să petreacă timp suplimentar în secții de recuperare, pentru a-și recăpăta mobilitatea și forța fizică. Este nevoie de recuperare, timp de până la șapte zile pentru fiecare zi în care au fost spitalizați pentru a-și recăpăta puterea de dinaintea bolii.
Acest proces e cu atât mai greu cu cât pacientul este mai în vârstă și este posibil să nu își mai recupereze niciodată funcțiile complete.
Dacă în trecut puteai să alergi 5 kilometri, de trei ori pe săptămână, și acum simți că ți se taie respirația după ce ai urcat un singur etaj pe scări sau dacă tușești neîncetat și ești prea epuizat pentru a reveni la muncă, atunci teama că s-ar putea să nu mai revii niciodată la sănătatea de dinainte este foarte reală", explică oamenii de știință.
