EXPERȚII ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII GLOBALE AVERTIZEAZĂ - COVID-19 NU ESTE ULTIMA PANDEMIE!

Distribuie pe:

Oamenii de știință cred că o nouă pandemie se va produce într-un timp nu prea îndepărtat.

Am creat “o furtună perfectă” pentru ca bolile din lumea sălbatică să se transmită la oameni și să se răspândească rapid, pe tot cuprinsul globului pământesc, iar “uzurparea” mediului înconjurător, prin activități umane, accelerează acest proces, apreciază experții din domeniul sănătății globale, care studiază în ce fel și unde apar noi afecțiuni.

În cadrul acestui demers, ei au dezvoltat acum un sistem de recunoaștere a modelelor pentru a prevedea care dintre bolile animalelor sălbatice prezintă cele mai mari riscuri pentru om.

Această cercetare este condusă de oamenii de știință de la Universitatea din Liverpool, Marea Britanie, dar face parte dintr-un efort global de a dezvolta modalități prin care omenirea să fie pregătită pentru viitoarele focare.

“În ultimii 20 de ani, am avut de-a face cu șase amenințări semnificative: SARS, MERS, Ebola, gripa aviară și gripa porcină”, a declarat prof. Matthew Baylis de la Universitatea din Liverpool, unul dintre autorii noului sistem de recunoaștere: “Ne-au ocolit cinci gloanțe, dar al șaselea ne-a nimerit. Și aceasta nu este ultima pandemie cu care ne vom confrunta, așa că trebuie să analizăm mai îndeaproape bolile faunei sălbatice”.

În rândul miilor de bacterii, paraziți și viruși cunoscuți în mediul științific, noul sistem identifică elemente specifice numărului și tipului de specii pe acești agenți patogeni, le infectează și folosește aceste indicii pentru a evidenția care dintre ele reprezintă cele mai mari amenințări pentru oameni.

Dacă un agent patogen este marcat cu prioritate, oamenii de știință spun că și-ar putea direcționa eforturile de cercetare spre a găsi metode de prevenire sau tratamente, înainte de apariția vreunui focar.

Mulți cercetători sunt de acord că acțiunile oamenilor - în special defrișările și intervenția brutală asupra diverselor habitate ale animalelor sălbatice - contribuie la răspândirea, mult mai frecvent, a bolilor de la animale la oameni.

Potrivit prof. Kate Jones de la University College London, dovezile “sugerează, în mare măsură, că ecosistemele transformate de oameni, ecosisteme cu o biodiversitate mai redusă, cum ar fi culturile agricole pe suprafețe mai mici, sunt, adesea, asociate cu un risc mai ridicat de infecții umane”.

“Nu este neapărat cazul tuturor bolilor, dar speciile de animale sălbatice care sunt mai tolerante la intervenția omului, cum ar fi anumite rozătoare, par adesea mai susceptibile la găzduirea și transmiterea agenților patogeni. Prin urmare, pierderea biosiversității poate crea situații de risc, la contactul animal sălbatic-om și, implicit, posibilitatea ca anumiți viruși, bacterii și paraziți să se răspândească în rândul populației”, a adăugat Jones.

Există anumite focare care au demonstrat - cu o claritate devastatoare - acest risc, la “interfețele” dintre activitatea umană și fauna sălbatică.

În primul focar de virus Nipah, în 1999, în Malaezia, o infecție virală - purtată de liliecii de fructe - a cuprins o mare fermă de porci, situată la marginea unei păduri. Liliecii s-au hrănit cu fructe, care, căzând din pomi - pe jumătate mâncate și acoperite cu salivă de lilieci - au fost consumate, ulterior, de porcii de la fermă.

Peste 250 de persoane care au lucrat în contact strâns cu animalele infectate au contractat virusul. Peste 100 de oameni au murit. Rata de mortalitate a noului coronavirus este încă în creștere dar, potrivit estimărilor, ea se situează la aproximativ 1%, în timp ce virusul Nipah ucide 40-75% din persoanele infectate.

Prof. Eric Fevre de la Universitatea din Liverpool și de la Institutul Internațional de Cercetare a Animalelor din Nairobi, Kenya, spune că cercetătorii trebuie să vegheze constant zonele în care există un risc mai mare de apariție a bolilor: fermele de la marginea pădurilor, piețele în care sunt vândute și cumpărate animale - toate reprezintă granițe “neclare” între oameni și animale, dar și locuri în care riscul apariției bolilor este crescut.

“Boli cu totul noi apar, la populația umană, de trei până la patru ori pe an, și nu doar în Asia sau Africa, ci și în Europa și SUA”, a spus prof. Fevre.

Matthew Baylis a adăugat că această supraveghere, continuă, este din ce în ce mai importantă: “Am creat aproape o furtună perfectă pentru apariția pandemiilor.

“Acest tip de eveniment este probabil să se întâmple, iar și iar”, a confirmat prof. Fevre: “S-a întâmplat pe tot parcursul interacțiunii noastre cu mediul înconjurător. Ceea ce este important acum este modul în care înțelegem acest fenomen și cum îi facem față”.

Criza sanitară actuală, a spus prof. Fevre, ne oferă o lecție despre consecințele impactului uman asupra naturii, dar și asupra propriei existențe.

“Toate lucrurile pe care le folosim și despre care credem că ni se cuvin - mâncarea pe care o consumăm, materialele din telefoanele noastre inteligente... cu cât consumăm mai mult, cu atât cineva câștigă mai mulți bani, în propriul nostru detriment”, conchid cercetătorii.

O confirmare a temerilor oamenilor de știință privind riscurile interacțiunii om-animal s-a produs chiar la începutul acestei săptămâni, odată cu publicarea în revista științifică americană “Proceedings of the National Academy of Sciences” a unui studiu privind descoperirea, în China, a unei tulpini a virusului gripei porcine - virusul G4 - care, potrivit autorilor, “posedă toate trăsăturile principale ce demonstrează o înaltă adaptabilitate pentru infectarea oamenilor”. În urma unor experimente de laborator, efectuate pe dihori, s-a observat că virusul G4 a fost cel mai infecțios, s-a înmulțit în celulele umane și a provocat simptome mai grave decât alte tulpini virale. (Dihorii sunt utilizați în cercetările asupra gripei, deoarece simptomele lor sunt asemănătoare cu cele ale oamenilor - febră, tuse, strănut.)

Potrivit studiului, virusul ar fi trecut deja la oameni, dar nu există dovada că poate fi transmis de la om la om și nici vreun risc iminent pentru o altă pandemie, a spus Carl Bergstrom, biolog la Universitatea din Washington.

Totuși, având în vedere că multe persoane care lucrau în proximitatea porcilor au fost infectate, se impune, de urgență, instalarea unui sistem de supraveghere a celor care intră în contact cu exemplare porcine.

“Studiul reprezintă un prilej de reflecție asupra faptului că oamenii se confruntă constant, cu riscul apariției unor patogeni zoonotici și că animalele de fermă, cu care intră mai des în contact decât cu cele sălbatice, pot fi și ele sursa unor virusuri pandemice importante”, a comentat James Wood, directorul Facultății de medicină veterinară de la Universitatea Cambridge. (surse - BBC News, Agenția France Presse)

Lasă un comentariu