Asumarea satisfacerii nevoilor colective ale municipiului Târnăveni, de către Autoritatea Publică Locală, așa cum e și firesc, s-a tradus în planul relațiilor financiare corespunzător mobilizării resurselor financiare, alocării și utilizării lor pentru satisfacerea nevoilor publice, intitulate, generic, Bugetul Local. În esență, procese economice de prelevare, de către Primărie, a unei părți din veniturile populației și de utilizare a fondurilor financiare, astfel formate la buget, pentru satisfacerea nevoilor comune. Context în care cetățenii necesită informații exacte, pertinente și transparente asupra strategiilor Administrației Locale, activității curente, programelor și cheltuielilor de orice fel din banul public. Rolul de reglare a vieții economice decurge din faptul că datorită bugetului public, ca instrument de putere și lege, se poate acționa asupra economiei locale, stimulând sau frânând mai ales în umbra pandemiei coronavirus, o anumită activitate, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, mai anii trecuți, la creșterea nemăsurată a salariilor din Primărie, fără a se ține cont de criteriile de performanță, eficiență și “rentabilitatea” unora dintre angajați, încadrați într-o organigramă stufoasă, mai puțin realistă contextului economic actual al municipiului.
Târnăveniul se află printre orașele cu indicatori tehnico-economici foarte scăzuți, care se degradează constant. Are resurse limitate și cu greu se pot acoperi din propriul buget toate nevoile comunității. Prioritatea zero a Administrației Locale ar fi trebuit să fie investițiile profitabile, aducătoare de venit și plusvaloare, fondurile guvernamentale și o mai substanțială atragere și utilizare a fondurilor europene, crearea condițiilor pentru a păstra meseriașii tineri în oraș. Din păcate, dacă Administrația Locală nu va ști să atragă investiții profitabile și să-și păstreze oamenii, riscă, așa cum s-a întâmplat până acum, să-i piardă păgubos și pe cei rămași. E important pentru primar și Serviciile din jurul său să identifice proiecte, strategia care să asigure competitivitate economică a Târnăveniului rămas în urmă. Altfel, orașul care a ajuns municipiu, în anul 1998, va deveni tot mai gol și tot mai pustiu. Din nefericire, după anul 1989 nu a existat o conducere locală care să seteze o viziune de dezvoltare ambițioasă, un document strategic, realist și eficient care să identifice priorități realist-progresiste, pașii necesari atingerii acestor priorități, lideri locali vizionări, parteneriate pentru realizarea viziunii și strategiei locale, un arhitect șef cu deschidere mai largă, un plan urbanistic general (PUG) realist, scheletul pentru o viziune clară de dezvoltare. Mare parte din autoritățile locale de după 1989, ale Târnăveniului, par a fi fost resemnate, cu o perspectivă de stagnare și declin, pasivitate și neputință. Entropia oricărui sistem viu există într-o logică a creșterii. Atunci când nu mai crești, stagnezi, intri în declin, regres și, mai apoi, faliment. Fără ambiții, competitivitate și îndrăzneală, totul se reduce la zero.
Târnăveniul, aflat ani de-a rândul la temelia dezvoltării județului și a industriei chimice românești, a fost și este ignorant de către Consiliul Județean Mureș. Nu a primit atât cât ar fi trebuit susținerea necesară, fonduri corespunzătoare unui important municipiu cu importante tradiții industriale. Parlamentarii mureșeni n-au cunoscut și nu cunosc “poziția” Târnăveniului secătuit economic și social, cu excepția foștilor deputați Lazăr Lădariu și Adrian Moisoiu, implicați și dăruiți total acestui oraș, pe timpul mandatelor lor. Nu pe degeaba, și în deplină cunoștință de cauză, primarul municipiului Târgu-Mureș, dr. Dorin Florea, bun cunoscător al problemelor județului, la un moment dat, într-o conferință de presă (25.02.2020), nemulțumit de rezultatele conducerii județene, spunea răspicat: “TÂRNĂVENIUL DEVINE SAT”, afirmație pe deplin justificată, cu profunde semnificații privind starea economico-socială a acestui oraș.
Investițiile anului 2019 au fost puține. Cea mai importantă fiind finalizarea lucrărilor și darea în funcțiune a noului pod de trecere peste Târnava Mică, trup și suflet, intim implicat primarul Sorin Megheșan în realizarea cu succes a acestei investiții de importanță locală, județeană și națională. Anul 2020, investiții la fel de puține, importante, dar insuficiente. Amintesc pe cele mai semnificative: construire bloc ANL, Centrul Cultural și sala de sport cu 180 de locuri, în stadiul de finalizare, modernizarea a 24 de străzi, alimentarea cu apă potabilă a satului Bobohalma, cartier al municipiului Târnăveni. Reparații exterioare la Liceul “Traian” (construit în anul 1888) și Colegiul Tehnic a cărui clădire datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
În contextul diminuării efectelor coronavirus și nu numai, atragerea investițiilor ar trebui să fie una dintre cele mai importante activități întreprinse de către primar. O mare parte din instrumentele necesare pentru a atrage investitori, oameni și turiști se află la îndemâna acestuia. Cred că primarul Sorin Megheșan știe că aceste instrumente există și nu mă îndoiesc că știe să le și folosească. Altfel, declinul, stagnarea și falimentul vor rămâne “eterna poveste”. APROPO, de gogoși și gargara: “Lacul Alunei”, “Parcul Industrial”, “Parcurile voltaice”, “Facultatea de medicină generală” ș.a. “DOAMNE AJUTĂ”!
Foto: Primăria municipiului Târnăveni
