Potrivit celui mai recent sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în opinia a două treimi dintre români, responsabili pentru răspândirea noului coronavirus, sunt romii (după diaspora și imigranți).
O treime dintre români sunt romofobi
Datele arată că 1 din 3 români este tolerant față de romi, acceptând în general diversitatea și toleranța și manifestând o distanță socială scăzută față de romi.
Aproape 30% dintre respondenți sunt conservatori, cu accente serioase de romofobie. În opinia lor, romii sunt periculoși, au prea multe drepturi, statul poate utiliza violența împotriva lor, iar discriminarea și discursul urii față de romi nu ar trebui pedepsite.
Pe de altă parte, între 30 și 40% dintre respondenți sunt oscilanți față de romi, basculând între minoritatea progresistă, tolerantă, conservatoare sau romofobă, în funcție de context. Cert este că există un grad ridicat de neîncredere în romi (peste două treimi). Cu tot discursul mediatic agresiv la adresa romilor, pandemia nu a schimbat semnificativ nivelul de încredere (sau neîncredere) în minoritatea romă.
Potrivit IRES, scala distanței sociale confirmă existența unei intoleranțe semnificative a românilor față de minoritatea romă, ceea sugerează mai degrabă excluderea și neacceptarea lor în zona de proximitate socială, cu excepția minorității progresiste care acceptă diversitatea.
Intervenția autorităților, slabă
Imaginea romilor este în general negativă, din 10 trăsături, 7 fiind negative, una neutră și 2 pozitive. Nucleul percepției este definit de o trăsătură neutră - similaritatea, și una negativă - hoția. Romii sunt percepuți ca fiind oameni obișnuiți, diferența fiind asociată cu hoția, neseriozitatea, înșelătoria sau lenea.
Ipoteza că romii ar fi responsabili pentru răspândirea coronavirusului este infirmată, ei situându-se de-abia pe locul 3, diaspora fiind considerată principalul factor de difuzare a virusului, urmată de imigrație.
Incidentele de pe timpul pandemiei, în care au fost implicați romi, sunt cunoscute de peste jumătate din români, în special de la televiziune, cu o notă mai mult negativă decât neutră sau pozitivă.
Cei care nu au încredere în romi consideră, în proporție de aproape 80%, că intervenția prin forță a autorităților a fost slabă, ceea ce sugerează o asociere puternică a neîncrederii în romi, cu acceptarea utilizării forței împotriva lor de către stat.
Percepția dominantă a respondenților este de neconformare a romilor în situațiile de urgență și alertă. Ponderea percepției neconformării este mai ridicată în rândul celor care au o părere proastă (90%) față de cei care au o părere bună (73%), ceea ce confirmă percepția selectivă și distorsiunea informației în funcție de dominanta atitudinală. Altfel spus, prejudecățile modelează percepția.
Prea multe drepturi...
Drepturile romilor sunt considerate ca fiind suficiente sau prea multe, de mai mult din 3 din 4 români. Există percepția preponderentă că autoritățile nu se preocupă de îmbunătățirea situației romilor, accesul la educație și accesul pe piața muncii fiind considerate prioritare pentru a schimba în bine situația acestora.
Rezonanța emoțională a experienței interacțiunii cu romii este modelată de nivelul de încredere. Cei care au interacționat cu romii au o încredere de 3 ori mai mare (32%) decât cei care nu au interacționat (10%), ceea ce indică faptul că percepția mediată generează o percepție mai negativă decât interacțiunea directă.
Există disonanțe majore față nivelul de încredere și percepția drepturilor acordate romilor. Oricum, o percepție negativă a romilor, un nivel de încredere scăzut nu exclud recunoașterea discriminării lor. Chiar romii percep discriminarea lor ca fiind o problemă numai în proporție de 50%. Se observă că discriminarea ca problemă este percepută într-o proporție mai mare în rândul celor care au încredere în romi și al celor cu studii elementare.
Impact negativ asupra imaginii României
Integrarea romilor este privită ca imperativă de 80% dintre români, fără a trage de aici concluzia că ea este asociată cu asimilarea. Aproape 2 din 3 români confirmă impactul negativ al romilor asupra imaginii României, caracterul periculos al acestei etnii și justificarea intervenției în forță a poliției.
Cifrele reflectă un deficit real de educație civică și juridică, în sensul nondiscriminării pe criterii etnice și combaterii prejudecăților și stereotipurilor. Discursul urii împotriva romilor este confirmat numai de 1 din 5 români, în special la televiziune, pe stradă sau pe rețelele de socializare. De asemenea, se remarcă o dinamică pozitivă a discursului urii, în ultimele 3 luni, dar și o susținere socială majoră pentru pedepsirea celor care practică un astfel de discurs.
Faptul că 1 din 3 români consideră că manifestarea urii față de romi nu trebuie pedepsită este grav. Educația face diferența, dar și mai mult decât educația, neîncrederea în romi este cea care alimentează cercul vicios al discriminării și al urii.
***
Cercetarea a fost realizată în perioada 4-9 iunie 2020, prin metoda CATI (telefonic), pe un eșantion reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată, din România, la solicitarea Agenției Împreună și sprijinită financiar de Ambasada Republicii Federale Germania și Ambasada Olandei din România. (L.P.)
