Acum 25 de ani, în dimineața zilei de 7 iulie 1995, la ora 5, Gheborean Ioan (n. 1911, la Sibiu, zugrav, iconar, pictor de biserici și de crucifixe) a fost trezit din somn de îngerul său păzitor. „Scoală-te, Ioane, și pregătește-te! Pe seară, la ora 9, pleci din lumea aceasta!" Peste zi și-a îndeplinit obișnuitele îndatoriri: rugăciunea, hrănirea păsărilor domestice și a porumbeilor din crescătorie, curățenie în casă, în curte, la stradă, cumpărături. A postit toată ziua. Telefonic, și-a luat rămas bun de la frații încă în viață. Împreună cu Maria, iubita sa soție, au rememorat momentele plăcute ale căsniciei lor.
Și-a dat ultima suflare pământească în brațele Mariei, seara la ora 9 fără un sfert, după ce i s-a îndeplinit și ultima dorință: „Sărută-mă, Marie, așa cum ai făcut acum 60 de ani, la căsătoria noastră!"
Ioan și Maria Gheborean (n. 1911) s-au reîntâlnit, în 22 februarie 1998, când și Maria a fost primită în veșnicia lui Dumnezeu. Semnele existenței lor pământești sunt mormântul din Cimitirul românesc din orașul Iernut, fosta lor casă de pe strada Libertății nr. 28, frumoasele amintiri ale celor care i-au cunoscut și recunoștința urmașilor.
