Datele Biroului European de Statistică - Eurostat pe anul 2018 referitoare la mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană (UE) arată că aproape un sfert (23%) dintre acestea trăiesc în România.
Astfel, țara noastră ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre UE. În anul 2018, nu mai puțin de 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului, iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani.
83% nu mai frecventează școala
Pe de altă parte, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România, situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre mamele minore afirma că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, iar 83% dintre acestea nu mai frecventau școala. Trist este și faptul că 64% dintre ele abandonaseră școala înainte de a rămâne însărcinate.
Aproximativ 20% dintre gravidele și mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de proveniență a partenerului, însă doar sub două procente dintre acestea sunt căsătorite legal. În plus, aproape 70% dintre respondente afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere și doar o treime afirmă că au grup sanitar în locuință.
Tații, mai “bătrâni” cu 5 ani
Vârsta tatălului la nașterea copilului în cazul mamelor minore este în medie cu aproximativ 5 ani mai ridicată, de 20,6 ani, cu valori cuprinse între 14 și 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuși minor în aproximativ 10% din cazuri.
“Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc, atât siguranța și bunăstarea celor doi copii (mama adolescentă și nou-născutul), cât și societatea în ansamblul ei.
Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem puși în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete.
Dincolo de vulnerabilitățile sociale, problema mamelor minore are consecințe pe termen lung, atât asupra mamei, cât și asupra copilului, de la cele medicale (prematuritatea și problemele asociate) până la cele psiho-sociale”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Organizației Salvați Copiii România.
Măsuri de prevenire
Organizația Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială urmează să fundamenteze un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.
“Prevenirea maternității timpurii și a consecințelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei educație pentru sănătate, cât și îmbunătățirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale.
Avem nevoie de concentrarea tuturor factorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile și fundamentate pe dovezi, pentru reducerea decalajelor înregistrate de țara noastră, pentru îmbunătățirea vieții copilelor condamnate la o maturizare bruscă și schimbarea destinului nou-născuților”, consideră Diana Loreta Păun, consilier prezidențial la Departamentul Sănătate Publică.
Anul trecut, una din zece românce care a devenit mamă era minoră
Potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9,44%) din totalul nașterilor au provenit din rândul adolescentelor.
În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.
Comparativ, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani. Există și trei țări europene (Finlanda, Danemarca și Olanda) în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă.
Din păcate, anul trecut, în România, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii, aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie)... (L.P.)
