LANSARE DE CARTE - „DOR DE VAIDACUTA" AUTOR - COL(R) GHEORGHE CRIDON

Distribuie pe:

Fosta-ți vreodat' la Vaidacuta? Dacă nu, v-aș îmbia, folosindu-mă de toată mierea cuvintelor să o faceți, de veți dori să vedeți și să gustați cu toate simțurile voastre. Veți găsi aici neasemuite și încântătoare priveliști pentru bucuria ochiului și a sufletului, liniște și binecuvântată pace pentru uitarea tuturor răutăților lumești, și alinare pentru zbuciumul nostru cel de fiecare zi, care ne macină mereu trecătoarea clipă a vieții noastre.

În fiecare vară, la Vaidacuta, prin osteneala și pe cheltuiala sa, domnul ing. IOAN SITA reușește să strângă laolaltă fii ai satului ce au trăit cândva aici, răspândiți acum prin vrerea sorții, în largul lumii. Este o întâlnire așteptată, visată, de suflet, ce se dorește a fi perpetuată pentru a nu lăsa ca uitarea să cuprindă locul acesta de poveste, dimpreună cu toți cei care au viețuit cândva pe-aici.

În acest an, la evenimentul programat pentru data de 25.07.2020, ca rezultat al multor ani de studiu și cercetări, domnul col.(r) GHEORGHE CRIDON, și el fiu al satului, își va lansa cartea sa de suflet „DOR DE VAIDACUTA". Între coperțile sale, autorul, un neobosit cercetător al trecutului nostru, a adunat mărturii, date și documente din cele mai vechi timpuri și până azi, de mare interes pentru istoricul așezării, încercând să schițeze o monografie a localității care, acum, în acest timp, încetul cu încetul, se pustiește de oameni, topindu-se-n uitare.

Cartea este scrisă, de autor, cu lacrima sufletului său, ca și cu a acelora care au dorit să-și lase în slova ei amintirile și trăirile lor, ca mărturii pentru vremurile care vor să vină. Este o carte tristă, evocând nașterea, măreția și decăderea unui sat, ca atâtea altele din ziua de azi. E o carte a părerilor de rău, a acceptării înfrângerii, a neputinței de a mai schimba ceva din împlacabila scurgere a timpului. Este cartea morții anunțate a unei „părți de Rai lumesc", a acelei „clipe de veșnicie" pe care am crezut-o de neînvins, dar care acum se scufundă sub ochii noștri, în liniștea uitării. Este cartea care prezintă zbaterea unor oameni ce încearcă, prin puterile lor firave, să amâne pe cât posibil acest tragic sfârșit, ea fiind totodată și un strigăt de ajutor lansat înspre noi pentru a „salva trecutul", pentru ca prezentul și viitorul să aibă pe ce se sprijinii și de acum înainte.

Cu toții știm că fiecare loc din acest colț de lume românească a născut și naște, mereu și mereu, „oameni mari", care, printr-o sclipire de gând, printr-o faptă măreață, ori prin ce au lăsat ca rod al muncii lor, însfințesc urma trecerii lor prin această lume, mărgelând cu faima numelui lor timpul prin care au trecut cândva. Lor le dedică autorul „paginii înspre nemurire", înspre „neuitare", pentru a ști că și pe-aici, geniul românesc a semănat, de-a lungul vremilor trecute, hotarul cunoașterii omenești. Cu siguranță că, citind cartea, veți fi surprinși să aflați cine sunt aceștia și ce au făcut ei.

Totul în această carte stă sub umbra smereniei, a nostalgiei după un timp care a fost cândva curat, plin de credință, de neostenită muncă, de speranță în ziua de mâine, de jertfă, timp scurs mereu și mereu după călindarul nostru cel vechi, cu ale sale toate datini, sărbători și obiceiuri încărcate de adânci și trainice semnificații. Ce a mai rămas acum din ele și din satul cel ,,dintre două dealuri? Mai nimic. Doar oameni îngârboviți de timp, cât să mi-i numeri pe degetele de la mâini, ulițe-n ierbate, școala fără copii, biserica fără preot, un sat „fără de hoți și fără câini", cu locuri ca-n povești, cu liniște adâncă, cu nopți în care picură din ceruri stele și în care dacă întinzi mâna dai de porțile Raiului.

Acesta este satul Vaidacuta, mergător acum, poate, pe ultimul său drum, cel fără de întoarcere, drum pe care, vreo câțiva dintre semenii noștri încearcă încă din răsputeri, cu dragoste și bună credință, să-l mai lungească cu ceva.

Cinste tuturor, dar mai ales autorului și sponsorilor col.(r) Gheorghe Cridon, jr. col.(r) Șuteu Virgil, ing. Ioan Sita, ing. Ioan Istrate, - fiul lui Ioan Istrate din Vaidacuta, cel care a dat „scânteia" scrierii acestei cărți, el fiind primul autor al unei scrieri aflate încă în manuscris (din anii 1980), toți oameni cu suflet mare, fără sprijinul cărora nu ar fi putut apărea acest inedit volum. Poate nu e departe acel timp în care nu vom mai merge la „Zilele satului Vaidacuta", mai mult ca la un priveghi, ci vom merge ca la o „Zi a renașterii" sale spre o nouă viață. Cine poate ști.

Persoanele care vor să achiziționeze cartea, se pot adresa autorului, la nr. de tel. 0747/27.75.42.

Lasă un comentariu