Povestea, pe scurt: Ilie a fost fiul lui Sovac, preot al Legii Vechi în Galaad. Pe vremea Regelui Ahab, căsătorit cu prințesa feniciană Isabela, a început o prigoană a credincioșilor din Vechea Lege și o apropiere de credința în Baal. Proorocul Ilie l-a mustrat pe rege, prevestind trei ani și jumătate de foamete pentru poporul evreu. Regele încearcă să-l omoare, dar nu reușește. Ilie se întoarce și dovedește poporului care este Dumnezeul cel adevărat. Slujitorii lui Baal sunt uciși și foametea încetează. În timpul vieții, Ilie face minuni. După moarte, este ridicat la cer într-un car de foc. Se spune că va reveni pe pământ, la Sfârșitul Veacului.
Dacă plouă și tună de Sfântul Ilie, merele și alunele vor fi viermănoase. Alunul este copacul șarpelui, după cum nucul adăpostește Zânele. De Sfântul Ilie, femeile dau de pomană mere. Până atunci, ele nu gustă niciun măr. Pentru apicultori este o zi importantă, încep să reteze stupii, ca să ia miere. (Irina Nicolau, în „Ghidul sărbătorilor românești”)
Fiindcă în ziua de 20 a lunii lui Cuptor, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Ilie, cel care umblă pe cer cu carul de foc, începând de vineri, 17, până duminică, 19 iulie, între orele 10-18, Muzeul Național al Țăranului Român organizează, la București, tradiționalul Târg popular. Meșteșugari și artiști aduc la târg lucruri frumoase, realizate de ei: obiecte din lemn, ceramică, țesături, împletituri, jucării, podoabe, ouă încondeiate, icoane și multe, multe alte creații, pe care le putem tocmi. Nu vor lipsi prăjiturile de casă, cozonacii, mierea de albine ori ierburile de leac, și nici tradiționala țuică.
Suntem invitați, de asemenea, să răsfoim, să citim și să ne îmbogățim biblioteca cu publicațiile Muzeului: cărți cu teme etnologice, cărți-obiect, albume ori revista „Martor”.
