TUDOR CIUHODARU: “TESTĂM PUȚIN ȘI PROST. E CHIAR AȘA DE GREU SĂ APLICI MĂSURILE DIN RESTUL EUROPEI?”

Distribuie pe:

Medicul și europarlamentarul Tudor Ciuhodaru a făcut din nou public un mesaj  în care avertizează că e nevoie de o nouă strategie anticoronavirus. El face apel la autorități să ia trei măsuri clare, printre care testarea extinsă, despre care vorbește de la începutul pandemiei:

“E nevoie urgent de o nouă strategie anticoronavirus. Am fost primul care a susținut acest lucru de la începutul acestei pandemii. Ce bine ar fi fost să mă asculte de atunci. Acum vedem doar rezultatele unei gestionări eșuate pe toate palierele. Politica e una, știința e alta... E chiar așa de greu să aplici măsurile din restul Europei?!

Planul B, pe care îl tot propun de atâtea luni și nu aude nimeni, e singura opțiune sănătoasă pentru controlul acestei pandemii (pe care l-au aplicat toate țările civilizate care au avut succes). Vreau 3 măsuri clare:

1. Testare extinsă (inclusiv contacți/expuși/periodică a celor asimptomatici).

2. Izolarea (voluntară) dublată de măsuri de control.

3. Redeschiderea urgentă a spitalelor (sunt 2 milioane de pacienți cronici care au nevoie urgent de investigații, reevaluare, tratament!). Bolnavi umiliți, cozi pentru rețete și tratamente. Vedem și haosul total privind aceste raportări. Valorile indicate, asociate lipsei de transparență, ne indică mai mult preocuparea majoră a autorităților pentru reinstalarea de măsuri milițienești și lipsa unei strategii concrete privind controlul științific al acestei pandemii decât o preocupare reală pentru sănătatea populației.

Pe 22 aprilie au fost 288 de pacienți internați la ATI la 4.805 teste făcute. Atunci nimic nu era putred în gestionarea acestei pandemii, erau și paturi și totul era roz? În continuare:

1. Testăm puțin și prost. Valorile utile ar trebui să depășească 0,1% din populație în fiecare zi (minim 20.000). Asimptomaticii sunt excluși de la testare, testarea extinsă e blocată.

2. Testăm doar în zone vulnerabile cu risc epidemiologic crescut (spitale, cămine pentru vârstnici, persoane instituționalizate, copii cu dizabilități), unde numărul de cazuri e mult mai mare decât în populația generală.

3. Nu ni se spune numărul de persoane testate, ci doar numărul de teste. Cazul pacientei cu 16 teste, internată 2 luni la Iași, e doar un exemplu.

4. Nu ni se spune data recoltării, ci doar data confirmării. Testele pot fi recoltate vineri și raportate marți (sau în orice altă zi le convine autorităților). La unii, rezultatele au venit chiar și după multe zile de la deces.

5. Evaluările ar trebui făcute pe intervale mai mari pentru a avea o posibilitate de comparație.

Rețineți:

1. Puteam ști exact ce resurse medicale trebuie alocate, dar și momentul relaxării, o relaxare corectă bazată pe știință, dar, din nefericire pentru noi, toți, acel plan B - pe care tot îl propun de vreo 3 luni și nu aude nimeni – de testare extinsă a celor suspecți/expuși/asimptomatici (inclusiv testele serologice) încă nu se aplică.

2. Mai puțin de 1% din populație a beneficiat de testare (pe unde sunt cele 2 milioane de teste de la UNIFARM?).

3. Nu numai că majoritatea reacțiilor au fost tardive și mai mult pompieristice decât științifice, dar nici acum nu vedem semne de trezire în ceea ce privește prevenirea unor astfel de situații. Adică testarea largă a populației (inclusiv cu teste serologice).

4. Cât timp refuză planul B, testează cât vor ei, ce vor ei, se infectează cât vor ei, raportează ce vor ei doar pentru a-și acoperi măsurile aberante (inclusiv restricționarea accesului la sănătate).

Deși toți recurg la testări extinse pentru a opri răspândirea virusului, doar la noi acest mijloc de prevenție nu pare a fi necesar. O testare extinsă dublată de izolare ar duce la întreruperea tuturor lanțurilor epidemiologice.

E chiar așa de greu să aplici măsurile din restul Europei?!”

 

Lasă un comentariu