După patru zile de “lupte seculare” și nervi întinși la maximum (dl Macron chiar a dat cu pumnul în masă, ce urât!), liderii europeni au ajuns, în zorii zilei de marți, la “un acord istoric” privind “mormanul” de bani ce urmează a fi împărțit, statelor membre UE pentru refacerea economiei post pandemie: 750 de miliarde de euro, din care 390 de miliarde sub formă de granturi nerambursabile și 360 de milioane sub formă de împrumuturi. Bugetul multianual al Uniunii pentru următorii șapte ani a fost stabilit la 1.074 miliarde de euro, adică 1,07 trilioane. Din tot acest purcoi de bani, România va căpăta 80 de miliarde pentru relansare economică și alte nevoi “punctuale”.
Caracterul “istoric” al momentului consumat la Bruxelles constă, potrivit “onorabililor”, în faptul că împrumuturile (și datoriile aferente) sunt comune, în numele UE, pentru prima oară în istorie, și că ele depind de respectarea statului de drept, așa cum și-au dorit și au insistat “greii” Uniunii, sprijiniți și de unii mai puțin “grei”, și... suferinzi de boli ale coloanei vertebrale.
... Cotrobăind, însă, prin culisele întortocheate ale summit-ului recent încheiat, ziariștii din presa internațională au aflat, din surse europene, că, în ce privește respectarea statului de drept, lucrurile n-au fost deloc simple: încă din prima zi a reuniunii, Polonia și Ungaria, aflate de ani buni în vizorul UE, pentru...acte de indisciplină și nesupunere - ba chiar amenințate cu temutul articol 7 din Tratatul UE privind aplicarea de sancțiuni - au declarat că își vor exercita dreptul de veto “dacă se decide stabilirea unei condiționări între acordarea finanțărilor și respectarea statului de drept”, fapt ce ar fi blocat acordul final și ar fi aruncat o ceață extrem de deasă asupra continentului, dacă nu cumva Europa nu s-ar fi făcut, de-a dreptul, de râsul lumii.
Așa se face că, în toiul nopții de luni, s-a ajuns la un compromis, acceptat în cele din urmă de liderii tuturor statelor membre, în sensul că fondurile vor fi condiționate de “respectarea valorilor democratice europene”, dar nu oricum, ci așa cum au dorit tocmai țările “indisciplinate” ale Uniunii, adică Ungaria și Polonia: premierii Viktor Orbán și Mateusz Morawiecki au impus, practic, adoptarea unui mecanism fără precedent în practica UE, menit a contracara orice interpretare subiectivă/părtinitoare în materie și a feri statele membre mai puțin “ascultătoare” de eventuale practici abuzive. Concret, mecanismul adoptat (târâș-grăpiș) prevede că orice măsură de suspendare sau reducere a fondurilor, propusă de Comisia Europeană, pentru încălcarea statului de drept, va trebui adoptată de statele membre, cu majoritate calificată, cu alte cuvinte, aprobată de 15 din cele 27 de state, care să aibă minimum 65% din totalul populației UE. Ceea ce este foarte greu, dacă nu imposibil de realizat.
Noul mecanism este considerat drept “o mare victorie” de către Viktor Orbán: Ungaria și Polonia nu numai că au reușit să obțină sume serioase, dar, în plus, “și-au apărat demnitatea națională la summit-ul UE”, a declarat Viktor Orbán, marți, la Bruxelles, în cadrul unei conferințe de presă ținute împreună cu omologul său polon, Mateusz Morawiecki, subliniind că, prin obținerea unui mecanism complet nou, cele două țări au respins cu succes orice încercare de a stabili conexiuni între banii Uniunii și statul de drept-teme ce trebuie tratate separat - și au reușit, totodată, să-și precizeze clar poziția: “Nu se poate accepta, din partea celor care au moștenit statul de drept, să dea lecții și să critice popoarele care au luptat pentru libertate și au făcut multe împotriva regimului comunist”. Cu privire la fondurile UE, care revin regiunilor cel mai slab dezvoltate, oficialul budapestan a precizat că, în ce privește Ungaria, nu-și face griji întrucât “munca este cheia succesului, iar fondurile UE vor da roade numai datorită dăruirii și muncii maghiarilor. Aceasta ne garantează că vom avea șapte ani foarte fericiți. Le doresc tuturor maghiarilor să nu aibă niciodată o dimineață mai puțin reușită decât cea de azi”. Cât despre statul de drept, “în viitorul apropiat trebuie să revenim asupra chestiunii, pentru a clarifica această noțiune”. Tot în viitorul apropiat - a adăugat liderul de la Budapesta - Consiliul Uniunii Europene va relua problemele pentru care încă nu s-au găsit soluții - printre care și transparența organizațiilor neguvernamentale care desfășoară o activitate politică, fiind susținute din banii UE, și care “își atacă propriile guverne într-un mod inadmisibil”.
Premierul polon a întărit spusele omologului său, afirmând că interesul Varșoviei este apărarea statului de drept și controlul strict asupra cheltuirii banilor, însă “nu se pot accepta atacurile politice împotriva țării, repetate de ani de zile, fără motive reale”. Or, prin adoptarea noului mecanism, s-a clarificat ideea că nu poate exista o corelație între dimensiunea politică și cea economică, ceea ce s-a și obținut în timpul negocierilor.
În România, vestea că dl Iohannis s-a întors de la Bruxelles cu tașca plină de bani, a creat multă emoție. Cel mai fericit a fost, bineînțeles, dl Ludovic Orban: “Viitorul sună bine pentru România și pentru Europa (...). Datorită eforturilor deosebite depuse de președintele Klaus Iohannis, România a obținut o sumă cum n-a avut niciodată în ultimii ani”. Dl Teodorovici, în schimb, este necruțător: “România a câștigat la Bruxelles dreptul de a se împrumuta mai mult. Este de neconceput ce a făcut Iohannis.”
Așadar: victorie sau pierdere? Din multitudinea de opinii pro și contra, reținem atitudinea realist-rezervată a reputatului economist Mircea Coșea, într-o declarație acordată în exclusivitate DCNEWS: “Nu știu dacă e o victorie sau o pierdere, dar deocamdată e bine că avem niște bani. E foarte greu să spunem acum dacă e o pierdere sau o victorie, pentru că dacă analizăm cifrele, această sumă de 80 de miliarde reprezintă două lucruri: nu e doar o parte din cele 750 de miliarde din fondul de relansare, ci și parte din banii pentru exercițiul financiar 2021-2027. Nu mi se pare nici nimic în plus și nicio victorie, este o desfășurare normală a felului în care sunt finanțate țările acum. Nu cred că trebuie făcut din asta vreun comentariu politic. Este așa cum ar fi trebuit să fie, dacă lucrurile mergeau normal din prima zi. Dar negocierile, în ansamblul lor, au adus anumite pierderi și anumite lucruri la care trebuie să fim atenți, pentru că ne bazam pe ele și nu mai sunt. Există o diminuare a raportului între granturi și împrumuturi. Împrumuturile au crescut ca sumă, granturile s-au micșorat, deci obligațiile statelor sunt din ce în ce mai mari. Apar niște elemente foarte complicate, de care trebuie să ținem seama. Anume, dacă acordarea fondurilor europene va fi făcută în funcție de statul de drept. Domnul Iohannis spunea că nu trebuie să ne facem griji, dar granturile din fondurile pentru relansarea economică vor fi eliberate în funcție de respectarea recomandărilor specifice de țară. Deci, trebuie să existe niște programe, altfel aceste granturi nu vor veni. Sigur, acordul s-a făcut, există un semn bun că UE nu se destramă, dar condițiile sunt foarte puternic cuprinse în forma finală și nu trebuie să ne facem că nu le vedem. Sunt lucruri clare. La granturi, de la 500 de miliarde s-a ajuns la 390, iar împrumuturile sunt de la 250 miliarde la 360 miliarde. Sunt restricții de care UE nu a putut să nu țină seama. Asistăm la o presiune foarte mare a unor țări care încep să aibă un cuvânt foarte important în UE și cred că atenția noastră trebuie orientată către aceste țări.”
... Aflat în vizită la Brașov, deputatul german Gunther Krichbaum (CDU), președintele Comisiei Afacerilor Europene din Bundestag, a declarat, zilele trecute, că România nu este, în prezent, în pericol să piardă fonduri din cauza nerespectării statului de drept, domeniu în care s-au făcut “progrese semnificative, în ultimii ani”, și nu oricum, ci “cu o viteză incredibilă”.
Mai sunt, pe ici, pe colea, niscaiva probleme, ca de pildă “lupta împotriva structurilor criminale și a corupției” (se putea fără corupție? - n.n.), “dar, sub noul guvern lucrurile s-au îmbunătățit, mergând într-o direcție bună”. Și în domeniul Sănătății mai e câte ceva de îmbunătățit, dar “actualul guvern este conștient de această sarcină” și, în orice caz, nu se pot face lucrurile “în câteva zile sau luni”, apreciază dl Krichbaum.
...Iată, în sfârșit, și în plină pandemie, o veste îmbucurătoare: “mergem într-o direcție bună” , “cu o viteză incredibilă”...Uite, că nici nu ne dădurăm seama... Bine că ne-a deschis dl Krichbaum ochii. De-acum încolo o să fim mai atenți pe unde mergem. (surse - agerpres.ro, MTI, AFP, dcnews.ro)
